Conform specialiștilor, anumiți hormoni sunt recunoscuți că ne produc sentimente pozitive, printre care fericirea și plăcerea.

Hormonii sunt substanțe chimice secretate de diferite glande ale corpului, care joacă roluri foarte importante în procesele chimice din organism. Neurotransmițătorii reprezintă elemente-cheie pentru buna funcționare a organismului, deoarece prin intermediul acestora creierul reușește să comunice cu restul organelor, conform specialiștilor de la Clinica Regina Maria.

Care sunt hormonii fericirii

Serotonina este o substanță chimică ce ajută la transmiterea impulsurilor, la nivelul sistemului nervos, fiind sintetizată dintr-un aminoacid esențial, produs de organism prin alimentele consumate zilnic. Serotonina joacă un rol important în reglarea dispoziției; stimularea memoriei și a funcțiilor cognitive (de exemplu, abilitatea de a învăța); reducerea anxietății. De asemenea, stimulează secreția de melatonină, hormon responsabil cu reglarea somnului, contribuind astfel la o bună calitate a acestuia, a apetitului și a digestiei;

Cunoscută drept „hormonul plăcerii”, dopamina este un neurotransmițător care face parte din sistemul de recompensare al creierului. Dopamina îndeplinește multiple funcții în creier, fiind implicată în învățare, memorie, funcțiile sistemului motor etc., dar și în dependențe, fiind hormonul secretat atunci când vrem să ne facem anumite pofte, dat fiind rolul acesteia ca acțiune de recompensă și plăcere. De asemenea, și îndeplinirea anumitor obiective poate duce la eliberarea dopaminei.

Atunci când o persoană dezvoltă o dependență de alcool sau de droguri, spre exemplu, aceasta caută modalități de a ajunge la plăcerea provocată de comportamentul care duce la dependența respectivă, ajungând astfel la un nivel mare de dopamină secretat. Dependențele pot fi de mai multe tipuri, nu doar de alcool sau droguri, ci și de cumpărături, jocuri video, Internet, jocuri de noroc, pornografie etc.

Oxitocina este eliberată de fiecare dată când două persoane se apropie din punct de vedere fizic – se îmbrățișează, se sărută, au relații intime. Aceasta mai poate fi eliberată atunci când o femeie naște sau alăptează. Oxitocina este un hormon esențial în crearea legăturilor puternice, atât între adulți, cât și între copii și părinți, aceasta contribuind la creșterea empatiei și a încrederii.

Endorfinele mai sunt denumite „calmantul” natural al organismului nostru pe care acesta îl produce ca răspuns la stres, disconfort sau durere. Endorfinele sunt neurotransmițătorii care le-au permis strămoșilor noștri să reziste și să se protejeze de prădători atunci când erau răniți.

Endorfinele sunt eliberate, de asemenea, în timp ce facem sport și tocmai de aceea mișcarea contribuie la o stare de bine și reduce depresia. Exercițiile fizice prea intense, care duc la febră musculară și durere, abia după ce antrenamentul se încheie, semnifică faptul că nivelul de endorfine scade și încep să se vadă efectele asupra corpului.

Secreția endorfinelor poate fi declanșată și de mâncarea picantă, creierul reacționând la acest tip de gust în același mod în care reacționează și la durere.

Deficitul de serotonină poate fi motivul pentru anumite afecțiuni psihice, printre care: probleme cu memoria, depresia, creșterea dorinței de a mânca dulciuri, tulburări ale somnului, insomnie.

Un nivel scăzut de endorfine poate fi asociat cu: tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC): lipsa endorfinelor poate fi factorul declanșator. Endorfinele anunță creierul când o sarcină este îndeplinită. De exemplu, dacă spălăm vasele, la un moment dat, creierul ne va da impulsul că această activitate a fost finalizată. Însă, lipsa endorfinelor poate înseamna că vom simți nevoia să curățăm acele vase într-un mod obsesiv, până când vom fi mulțumiți de rezultat.

Un nivel crescut de endorfine poate duce la: apariția anxietății și a furiei: endorfinele sunt responsabile de răspunsul organismului de tipul „luptă sau fugi”, specific anxietății existente într-un atac de panică; totodată, endorfinele ne pot oferi și adrenalină, care ne oferă sentimentul de putere, în anumite situații; apariția depresiei și a dorinței de auto-vătămare.

Specialiștii consideră că , în anumite cazuri, tratamentele cu oxitocină pot contribui la ameliorarea anumitor tulburări psihice, printre care: anxietatea; autismul: persoanele cu autism interacționează mai bine cu ceilalți după ce primesc tratament cu oxitocină; dependența: persoanele care suferă de anumite dependențe pot beneficia de tratamente cu oxitocină.

Având în vedere că oxitocina este considerată hormonul iubirii, sunt multe studii care arată că oamenii care au căsnicii lungi și fericite tind să trăiască mai mult. Acest lucru poate fi explicat de un nivel optim de oxitocină din organismul lor care poate să stopeze dezvoltarea anumitor tulburări psihice.