Au început săpăturile la cel mai lung tunel de autostradă construit în România. Galeriile sale de aproape doi kilometri sunt proiectate pe traseul Autostrăzii A1 Lugoj - Deva. El va trece pe sub dealurile care despart județele Timiș și Hunedoara.

Al doilea tunel de pe Autostrada Lugoj - Deva (A1), în lungime de aproape doi kilometri, prinde contur la limita județelor Hunedoara și Timiș.

Tunelul mic, în stadiu mai avansat

Primii metri ai „tunelului mare” (T2) din zona Holdea - Coșevița au fost excavați, iar până la finalul anului 2026, construcția ar putea fi finalizată, împreună cu întreg lotul de 9.14 kilometri de autostradă, dintre localitățile Holdea (județul Hunedoara) și Margina (județul Timiș).

Tronsonul, aflat la limita județelor Hunedoara și Timiș, va cuprinde peste doi kilometri de tuneluri, la care forarea a început în luna februarie 2025, cu „tunelul mic” (T1 - video), cu galerii de 367,5 metri (stânga) și de 415 metri (dreapta).

„La galeria din stânga a primului tunel, urmează în curând momentul străpungerii din ambele capete – moment simbolic, în care se va vedea „luminița de la capătul tunelului” din ambele direcții. Lucrările avansează la aceste tuneluri. La tunelul al doilea, au fost finalizate lucrările premergătoare portalului de intrare și au început lucrările de săpătură. În paralel, continuă lucrările și la structuri, la cele două pasaje de pe traseu, la cele două viaducte și lucrările de drum (terasament). Antreprenorul a transmis că pe șantier sunt mobilizați 800 de oameni și 200 de utilaje”, informa recent, Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

Cum va arăta tunelul de doi kilometri

Al doilea tunel (video) de pe acest tronson este de aproape patru ori mai lung decât tunelul mic și necesită lucrări complexe.

„Tunelul T2 este considerat un tunel lung: galeria din stânga are o lungime de 1.825 metri, iar galeria din dreapta are o lungime de 1.985 metri”, se arată în proiectul autostrăzii.

Lucrările de construcție ale tunelului includ ca structuri principale: două galerii separate, cu sens unic pentru fiecare direcție, fiecare având două benzi de circulație, bandă de urgență și trotuare pentru intervenții; patru galerii transversale de evacuare a pietonilor, cu uși antifoc și antifum; o galerie transversală pentru vehicule, situată la mijloc, cu uși separate pentru pietoni și vehicule; nișe pentru apel de urgență (SOS), nișe pentru sistemul antiincendiu (FFN), nișe electrice, nișe de revizie/întreținere.

Potrivit proiectului, structurile portalului sunt realizate în varianta „cover & cut” și sunt protejate de ziduri de sprijin din piloți. La portalul vestic, de intrare, vor fi construite trei ziduri mari din piloți și două mai mici din piatră, urmate de săpături mecanizate până la nivelul drumului. La portalul estic, de ieșire, vor fi realizate patru ziduri de sprijin mari din piloți și două ziduri din piatră.

„Excavarea tunelului va fi realizată mecanic, în conformitate cu principiile NATM (Noua Metodă Austriacă). NATM combină comportamentul masei de rocă cu monitorizarea geotehnică permanentă a construcției subterane pe parcursul execuției. Metoda este adesea numită și „proiectare în timpul execuției” sau „metoda torcretării”, deoarece permite susținerea optimizată a tunelului pe baza observațiilor în timp real asupra condițiilor din versant”, arată proiectul autostrăzii.

Tunelul va avea o galerie de evacuare pentru mașini

Zonele cu acoperire redusă ale tunelului vor fi excavate prin metoda „cover & cut”. În galeria stângă, această zonă are 300 metri, iar în galeria dreaptă, 73 metri. Pentru construcție, se vor realiza inițial ziduri de susținere din piloți pe ambele părți ale fiecărei galerii.

Potrivit proiectanților, tunelurile prevăzute sunt unidirecționale, având câte un tub pentru fiecare sens de circulație. Conform normelor de siguranță pentru tunelurile lungi (mai mari de 500 de metri), este obligatorie amenajarea unei galerii pentru evacuarea persoanelor la maximum 500 de metri. Primul tunel are o lungime mai mică de 500 de metri, deci nu necesită o galerie pentru evacuarea pietonilor.

Al doilea tunel are o lungime de aproximativ 2.000 de metri și este prevăzut cu cinci galerii de evacuare pentru pietoni (dintre care una permite și accesul vehiculelor de urgență). Distanța între două galerii este de aproximativ 350 de metri.

„Aceste galerii fac legătura între cele două tuburi. În caz de incident, circulația se oprește automat pe ambele sensuri, iar persoanele din tubul afectat sunt evacuate prin galeriile de legătură în tubul neafectat, de unde pot ieși în siguranță din tunel”, arată memoriul de prezentare a proiectului.

Ultimul tronson din autostrada Vestului, gata în 2026

În februarie 2025, constructorii au început excavarea tunelurilor de pe Autostrada A1 Lugoj–Deva, pe tronsonul Margina–Holdea, cu o lungime totală de 2,1 kilometri. Acestea vor trebui finalizate în 2026, odată cu întregul tronson de 9,14 kilometri, aflat în lucru din 2023.

Autostrada A1 Lugoj–Deva a re 100 de kilometri și traversează județele Timiș și Hunedoara, în vestul României, având traseul parțial pe Valea Mureșului până la Dobra, apoi se îndreaptă spre Câmpia de Vest, pe la poalele Munților Poiana Ruscă. Până la sfârșitul anului 2019, au fost dați în folosință circa 90 de kilometri din autostradă.

Lucrările la două dintre secțiunile sale, E și D – un sector numit și „autostrada cu tuneluri”, de peste 9 kilometri, pe care au fost proiectate tunelurile – au fost oprite din 2017. Licitația a fost reluată de CNAIR, iar în 2022 contractul pentru proiectarea și execuția lucrărilor la tronsonul Margina–Holdea, inclusiv a tunelurilor, a fost atribuit unei asocieri conduse de Spedition UMB, pentru suma de peste 1,8 miliarde de lei, fără TVA, bani alocați de statul român prin Programul Național de Redresare și Reziliență.

Odată cu inaugurarea ultimului sector de autostradă, va exista o legătură completă pe autostradă între orașele din centrul României – Alba Iulia, Sibiu, Cluj-Napoca și Târgu Mureș – și frontiera de vest, de la Nădlac, respectiv orașele Arad și Timișoara.