Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a fost desemnat miercuri de premierul Ludovic Orban responsabil pentru elaborarea celor două programe strategice pe baza cărora România va putea atrage cele aproape 80 de miliarde de euro de la UE în viitorul deceniu. Boloș și-a început cariera de gestionar al fondurilor europene la Primăria Oradea și a devenit acum unul dintre cei mai influente personaje din România, dar mandatul său e însoțit de câteva controverse, scrie G4Media.

  • Boloș – absolvent de facultăților Electrotehnică și Științe Economice la Universitatea din Oradea – și-a început cariera la primăria orașului, urcând treaptă cu treaptă în ierarhie. În 2008, când Ilie Bolojan a câștigat primul mandat de primar, Boloș a devenit director executiv al Direcţiei de management proiecte cu finanţare internaţională. Din acel moment, Oradea s-a transformat în orașul cu cea mai bună absorbție a fondurilor europene din România.

În 2012, Marcel Boloș a devenit secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale, ministru fiind Eduard Hellvig, actualul director al SRI. Între 2013 și 2015, Boloș a fost director general și coordonatorul Autorității de Management din Ministerul Transporturilor – adică omul care gestiona proiectele cu finanțare europeană, iar în Guvernul Cioloș a fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Între 2017 și 2019 a fost directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, iar din noiembrie anul trecut a devenit ministru al Fondurilor Europene.

Ca ministru al fondurilor, Boloș a deblocat rapid zeci de proiecte mari de infrastructură în teritoriu, ținute la sertar în timpul guvernelor PSD, și a demarat procedurile pentru a schimba din temelii arhitectura programelor operaționale, adică a modului în care vor fi gestionate proiectele europene.

În primul rând, Marcel Boloș a militat pentru descentralizarea Programului Operațional Regional, adică transformarea celor opt Agenții pentru Dezvoltare Regională (ADR) în Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale 2021-2027, în locul Ministerului Dezvoltării.

Ar fi pentru prima oară când decizia legată de gestionarea proiectelor din teritoriu ar pleca de la guvern spre zona locală. Ministrul Boloș a declarat că această mutare ar flexibiliza la maximum procedurile birocratice și ar duce decizia aproape de locul în care e nevoie de bani. În plus, această mutare ar elimina controlul guvernului asupra acestor fonduri, lucru dorit de toate partidele. Mutarea a fost blocată însă de două ori, iar acum ministerul Fondurilor e la a treia încercare. Prima tentativă, prin OUG, a fost blocată din cauza avizelor Ministerului Justiției, care a spus că formula nu respectă prevederile Constituționale. A doua tentativă, prin lege, a fost blocată de Înalta Curte, care a atacat-o la CCR din cauza unor prevederi legate de organizarea judiciară. Acum, Ministerul Fondurilor Europene a pus în dezbatere publică un nou proiect de ordonanță de urgență.

A doua schimbare majoră propusă de Boloș este centralizarea la Ministerul Fondurilor Europene a majorității programelor operaționale care până acum erau gestionate de ministerele de linie – inclusiv Programul Operațional Transport și Programul Operațional Sănătate. Propunerea, care nu e bine văzută de mai mulți miniștri ce și-ar pierde astfel influența în respectivele domenii, a fost făcută după eșecul experiențelor anterioare, în care ministerele de linie nu au gestionat eficient fondurile europene.

Propunerea a fost criticată însă și de Cristian Ghinea (USR), fost ministru al Fondurilor, care a spus că soluția nu e fezabilă (vezi aici mai multe detalii). Tot Ghinea l-a acuzat pe Boloș că s-ar afla în conflict de interese pe motiv că „are două posturi de director blocate în instituţii care ar urma, potrivit propunerii sale – în calitate de ministru -, să primească putere crescută de decizie” în următorul cadru financiar 2021-2027.

Context. România va primi în total 79,9 miliarde euro prin cele două mari instrumente agreate marți dimineață de Consiliul European (Bugetul multianual pe 7 ani, plus Fondul de relansare numit Next Generation EU). Totalul de 79,9 miliarde de euro este defalcat astfel, potrivit surselor europene consultate de G4Media.ro.