Cine este Kera Caliţa, patroana vestitului restaurant Jariştea din Bucureşti, anchetată pentru evaziune fiscală

Cine este Kera Caliţa, patroana vestitului restaurant Jariştea din Bucureşti, anchetată pentru evaziune fiscală

Kera Caliţa, cunoscuta patroană a Locantei Jariştea, s-a bucurat de succes zeci de ani de când a deschis vestita cârciumă din buricul Bucureştiului. Acum, în plină pandemie de COVID-19, jupâneasa este anchetată într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Miercuri dimineaţă, 10 februarie, au avut loc percheziţii de amploare acasă la Kera Caliţa, pe numele său real, Aurelia Nicolau. Anchetatorii spun că vestita patroană este anchetată într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani. "Nu ştiu de ce sunt acolo", a spus ea.

Cine este Kera Caliţa. A transformat un birt cu vin vărsat într-un obiectiv turistic 

După numele de botez se numeşte Aurora Leventis, după căsătorie Nicolau, însă după numele de scenă este Kera Caliţa, celebra patroană a “Locantei Jariştea“, din buricul Bucureştiului.

În fiecare seară, la Jariştea, în vremuri nepandemice, doamna Aurora Nicolau, îmbrăcată în veşminte boiereşti din Bucureştiul de altă dată, obişnuia să-şi întâmpine oaspeţii cu un spectacol şi-o poveste ce schimbă o cină obişnuită într-o trăire de neuitat. 
De la masa dumneaei, cu clopoţelul alături, Kera Caliţa întreţinea toată atmosfera, aşa cum probabil se întâmpla în cârciumile renumite ale Bucureştiului de acum 100 de ani, potrivit Life.ro. 
 
"Eu am fost bibliotecar de formaţie şi după aceea, din 1980 în 1990 am fost casier contabil la Higiena. După vremurile pline de învolburări, pline de materialism-dialectic, am visat la o cârciumă. Mi-o doream de mult din poveştile bunicilor şi din închipuirile mele", a mărturisit coana Caliţa, într-un interviu pentru sursa citată.  
 
 
"După şcoală, în 1980, când lucram la bibliotecă venitul era foarte mic. Ş-atunci era o lume cu prieteni şi relaţii şi mama mi-a aranjat să mă angajez casier-contabil la Higiena pentru simplul motiv că se câştigau mult mai mulţi bani. Dar nu era lumea mea şi am suferit în tăcere până au venit vremurile noi, şi-am ştiut că se deschide o poartă pe care vor apărea alţi oameni, alte tabieturi şi alte ocupaţii", a povestit vestita patroană de restaurant. 
 
Născută în Lehliu Gară 
 
Kera Caliţa s-a născut în Lehliu Gară, judeţul Călăraşi, însă bunicii ei, materni şi paterni, sunt de pe malurile Borcei, meleagurile lui Odobescu. S-a mutat în Bucureşti, în adolescenţă, după ce mama s-a recăsătorit, dar a mărturisit că a iubit dintotdeauna Bucureştiul, din vacanţele la rude. L-a vizitat prima dată la vârsta de şase ani. 
 
"Aşa de tare iubeam Bucureştiul că abia aşteptam vacanţele să vin la rude. Mă duceau în Parcul Carol, mă plimbau cu tramvaiul, cu barca, mă duceau la Muzeul Antipa, mergeam în Primăverii, pe uliţa Lipscani … Mi-am dorit totdeauna să văd, să simt şi să cutreier Bucureştiul", sunt vorbele coanei Caliţa, potrivit life.ro.
 
A fost elevă a Liceului Şincai, apoi a studiat biblioteconomie. După Revoluţie a deschis împreună cu soţul ei, pe care a trebuit să-l convingă că o cârciumă e cea mai bună afacere, Locanta Jariştea, ce vrând-nevrând a ajuns pe lista obiectivelor turistice pentru străinii care ne vizitează. 
 
Madame Caliţa ştia bine ce face, căci atât ea, cât şi soţul ei, se trag din neam de negustori. Carevasăzică, nici n-avea cum să aibă o afacere falimentară, căci negustoria făcea parte din "ADN-ul" ei. 
 
Neam de negustori 
 
"Soţul meu se trage din neam de negustori de la Jariştea ce au avut cârciumă şi în Râmnicul Sărat; stră-străbunicii lui au avut aici, pe Calea Rahovei covrigărie şi patiserie unde a fost ucenic Panait Istrati. Bunicii după mamă fuseseră arendaşii boierului Lichiardopol; acesta avea moşii întinse şi aşa l-a adus pe bunicu' la Lehliu. Numai dacă ştiai carte puteai să fii „mâna dreaptă” a boierului.
 
Mama mare, pe nume Coana Ilinca, era casnică, cum se obişnuia pe vremea aceea, era un personaj aparte, puternică şi mândră şi lumea din toate satele dimprejur venea să-i ceară reţete despre salata de boeuf, icre şi torturi sau să le înveţe cum să brodeze. A crescut opt copii, după care a venit rândul să crească nepoţii, ultima fiind eu. Ceilalţi bunici de la Călăraşi, din partea tatălui, erau şi ei tot negustori.
 
Tata mare Lazăr a fost căpitan de şlep pe Dunăre, ducea drob de sare de la Turnu Severin la Galaţi şi Brăila. Ne ducea la Căpitănia portului, se fălea cu noi, eu mai având un frate.
 
Când mama s-a recăsătorit am fost doi copii şi făceam schimb: când fratele meu, Nelu era la Lehliu, eu eram la Călăraşi. Apoi ne inversam rolurile, ca să se bucure şi unii şi alţii de nepoţi. La cealaltă bunică „Coana Iana”, se strângeau toate „coconeturile” la ceai, limonadă, cofeturi şi dulceţuri. Nu se făcea mare caz, dar se vorbea foarte mult, iar plimbările în păduri, la Ostrov, în Jurul Călăraşului, erau aşteptate cu sufletul la gură şi m-au înrâurit spre o visare plină de farmec.
 
Apoi Bucureştiul, oraşul acesta plin de originalitate, aşa m-a înduioşat, încât am suferit tare când s-au năruit atâtea clădiri istorice", a povestit patroneasa. 
 
Aurora Nicolau cu soţul şi fiul ei FOTO life.ro
 

Despre cum a ajuns să cumpere vestita cârciumă, Kera Caliţa a povestit: "Drumul meu trecea pe aici, pe Calea Rahovei, în drum spre mănăstirea Radu Vodă. Pe locul acesta unde este acum restaurantul era un maidan cu oţetari. Alături era o bodegă de pe vremea lui Ceauşescu unde trona „madam Getuţa” care-şi trăgea un picior. Madam Getuţa era angajată aici, şi mi-a spus în taină că domnul Oprea, bucătarul lui Ceauşescu care avea birtul, îl vinde.

Dar nu era proprietatea lui, era o locaţie de gestiune. Mi-a plăcut ideea, am vorbit cu soţul meu şi el a spus: „Da. Şi pentru început aducem vinuri de la rudele mele de la Jariştea: Galbenă de Odobeşti, Aligote, Fetească Albă”. Eu când am văzut cârciumioara de alături unde nu erau nici măcar mese şi scaune, am tras cu ochiul la maidanul cu oţetari şi mi-am amintit de conu Iancu Caragiale. Am visat atunci cum ar arăta grădina de vară cu scaune de „fer forge”, cu pietre mărgăritar pe jos, cu sifoane (şi acum cred că am vreo 100 de sifoane)". 
 
Restaurantul artiştilor
 
Cu bani împrumutaţi, a deschis şi o bucătărie, a mobilat-o cu toate cele trebuincioase. Primul meniu: ciorbă de burtă şi mititei. Bucătarul, talentat într-ale sale, i-a zis patroanei că e prea sărac meniul. Odată rezolvată problema, cârciumioara a înflorit. În scurt timp, îi treceau pragul personalităţi din lumea filmului şi artişti ai vremii. Acum, cel mai comandat fel de mâncare, spune doamna Caliţa, este muşchiuleţul de bou flambat cu coniac. 
 
"Venea şi domnul Horia Pană, un erudit, domnul regizor Gabrea, Caranfil care a şi filmat aici „Filantropica” în grădina de vară, apoi regizorul Şerban Marinescu care a turnat „Ticăloşii”, şi din vorbă în vorbă, în 2002 a răsărit acest reastaurant peste grădina de vară cu pietre de mărgăritar", îşi aminteşte patroneasa. 
 
 

Kera Kaliţa, o doamnă la modă 

Cunoscuta patroană spune că i-a plăcut dintotdeauna să fie elegantă, luând exemplul femeilor din familia ei, mama şi bunicile. Are în garderobă colecţii impresionante de pălării, blănuri, pene şi mânuşi elegante. "Era o altă lume atunci: nu ieşeai pe stradă fără pălărie şi fără mănuşi. Era un tabiet, o caracteristică a vremurilor de demult. Dintotdeauna am avut voalete, blănuri, cape".
 
Împreună cu Francis Ford Coppola foto life.ro
 
Despre cum a reuşit să-şi păstreze angajaţii ani întregi, patroneasa a mărturisit: "La mine ospătarii au nume de scenă: unuia îi spun Nae Ipingescu, celălalt, Soare, e băiatul unei bucătărese care lucrează la mine de 25 de ani. Tot timpul trebuie să le ştii gândurile şi nevoile angajaţilor, altfel dacă nu eşti atentă cu ei, pleacă".
 
Printre celebrităţile care i-au trecut pragul, se numără Francis Ford Coppola şi membrii trupei Rolling Stones: "Au venit două seri la rând, dar nu numai ei. Cei care vin în Bucureşti, trec şi pe la Jariştea (Francis Ford Coppola, cântăreţi, actori, regizori, oameni politici, oameni de cultură). La o întrunire a arhitecţilor, mi-a mărturisit doamna academician Maia Simionescu o întâmplare: A sosit Academia din Berlin şi avea pe listă obiectivele de vizitat: 1. Jariştea, 2. Castelul Peleş, 3, Academia Română”, a povestit Kera Caliţa.  
 
Împreuna cu chitaristul de la Rolling Stones FOTO life.ro. 

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 N-o oprește nimeni pe această nemernică? / Monica Pop, o nouă postare dementă!

2 Zvonuri...

3 A intrat moartea-n șoșoci? / „Prietenul nostru O, care a stat pe scenă lângă Diana Șoșoacă, este căzut la pat în…

4 Vine uraganul? / Cineva se joacă undeva cu soarta Omenirii?

5 Așa o fi?