Cine sunt procurorii români care au ajutat la recuperarea coifului de la Coțofenești: „Reparăm o rană adâncă în patrimoniul nostru”

Furtul tezaurului de la Coțofenești a stârnit un ecou puternic atât în România, cât și în întreaga comunitate culturală europeană. Identificarea autorilor și găsirea pieselor de valoare inestimabilă a devenit o prioritate majoră pentru autoritățile din Țările de Jos și România. Recuperarea istorică a Coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice poartă semnătura unei colaborări judiciare de excepție între București și Haga, coordonată de procurorii Daniela Buruiană și Rareș-Petru Stan.

La conferința de presă în care au fost prezentate artefactele recuperate au participat autoritățile locale din Țările de Jos și doi reprezentanți ai României, veniți de urgență pentru a marca evenimentul. Din partea Ministerului Public român a fost prezentă procuroarea Daniela Buruiană, reprezentanta României la agenția europeană Eurojust, care a colaborat strâns cu colegii olandezi. Alături de aceasta s-a aflat și procurorul Rareș Stan, a cărui carieră este remarcată printr-o serie de dosare importante.

El a vorbit despre „impactul major” pe care furtul l-a avut în România și și-a lăudat colegii olandezi pentru „munca depusă și pentru faptul că nu și-au pierdut speranța”.

Jurnaliștii olandezi notează că Stan a fost vizibil emoționat în momentul prezentării Coifului, declarând pentru presa locală:

„Colegii olandezi nu au renunțat nicio secundă, chiar și atunci când pistele păreau pierdute. Această credință a lor ne permite astăzi să vorbim despre repararea unei răni adânci în patrimoniul nostru.”

Rareș-Petru Stan le-a explicat jurnaliștilor olandezi de ce acest jaf nu a fost privit în România ca un simplu furt de metal prețios. El a explicat conceptul de tezaur identitar, menționând că pentru români, Coiful de la Coțofenești este echivalentul unei „coroane regale” antice, fapt ce explică presiunea publică uriașă din România pe parcursul ultimului an.

„Pentru România, aceste obiecte nu sunt doar aur, sunt parte din ADN-ul nostru istoric, iar aducerea lor acasă este o victorie a justiției europene”, a transmis și Daniela Buruiană.

Procurorul Stan a menținut constant legătura cu detectivul Arthur Brand, facilitând verificarea rapidă a fotografiilor trimise de acesta în timpul negocierilor pentru recuperare, pentru a confirma autenticitatea pieselor înainte ca acestea să fie predate fizic.

Deși o victorie, ancheta nu este închisă. Procurorul a transmis în fața jurnaliștilor străini că „misiunea nu este completă până când cea de-a treia brățară nu se întoarce acasă”.

Şeful Parchetului olandez dă asigurări că va recupera Coiful de la Coțofenești: „Ne aşteptăm să îl găsim"

Fiind reprezentanta României la Eurojust (cu sediul chiar în Olanda, la Haga), Daniela Buruiană a subliniat pentru jurnaliștii olandezi importanța structurilor europene în acest caz:

„Suntem parte din echipă, autoritățile olandeze ne-au anunțat imediat. Este un rezultat mult așteptat de autoritățile române. Această recuperare demonstrează că, atunci când statele membre colaborează prin Eurojust, infractorii nu mai au unde să se ascundă cu obiecte de patrimoniu”.

Ea a explicat presei olandeze că succesul nu a fost întâmplător, ci rezultatul unui mecanism juridic complex: „Am format o echipă comună de investigații care ne-a permis să schimbăm informații și probe în timp real. Fără acest suport legal, negocierile pentru returnarea pieselor ar fi fost mult mai anevoioase”.

Carieră profesională și dosare de referință

Jurnaliștii de la De Telegraaf o descriu pe Daniela Buruiană drept un „procuror cu experiență vastă în criminalitatea organizată transfrontalieră”, amintind că prezența ei la Haga a fost decisivă pentru a oferi autorităților olandeze toate garanțiile legale necesare ca piesele să poată fi repatriate rapid după expertiză.

Cariera procuroarei Daniela Buruiană este marcată de instrumentarea și coordonarea unor cauze de criminalitate organizată cu un ecou internațional răsunător, printre care se numără destructurarea grupării paramilitare „Academia Infractorilor Români” specializată în jafuri de lux europene, gestionarea capturei record de peste 1,2 tone de cocaină din Portul Constanța în 2009, precum și numeroase dosare complexe de trafic de persoane și exploatare a minorilor instrumentate în perioada activității sale la DIICOT. În prezent, din poziția de reprezentant al României la Eurojust, aceasta coordonează echipe comune de investigații pentru recuperarea tezaurelor dacice traficate pe piața neagră

Rareș Stan a avut o ascensiune rapidă în Ministerul Public. În 2013 a fost numit procuror la Parchetul Judecătoriei Sectorului 2, iar în 2015 a avansat la Parchetul Tribunalului București. În timpul tragediei de la Colectiv, s-a deplasat la fața locului și a anunțat deschiderea unui dosar penal, un gest puțin obișnuit în sistemul judiciar român, care l-a făcut cunoscut opiniei publice.

De-a lungul carierei, Rareș Stan a instrumentat și alte dosare cu vizibilitate publică, inclusiv cel care a dus la arestarea preventivă a controversaților frați Tate, acuzați, printre altele, de viol. În 2024, a revenit în atenția publicului ca procuror în dosarul privind posibila falsificare de semnături în favoarea fostului soț al Dianei Șoșoacă de către partidul condus de George Simion.

Ca în cazul multor alți procurori, CV-ul lui Rareș Stan nu este făcut public, însă activitatea sa demonstrează implicarea constantă în dosare cu impact major asupra societății.