Arseni Nediak (44 de ani), nepotul lui Leonid Nediak, un fost şef al Marinei Sovietice, s-a aciuat la Bruxelles în calitate de „consilier” la Misiunea Permanentă a Rusiei la UE. Specialist în telecomunicaţii, Arseni Nediak avea rolul de a orchestra din capitala UE propagandă anti-europeană şi anti-ucraineană. Angajatorul său real este Serviciul de Informaţii Externe (SVR) al Rusiei, unde are gradul de locotenent-colonel.

Potrivit Dossier Center, o sursă din cadrul agenţiei de ştiri de stat din Rusia RIA Novosti a declarat despre Nediak că avea misiunea de a monitoriza audienţele înregistrate de emisiunile şi materialele video pro-Kremlin în rândul publicului european.

Dacă Leonid Nediak ar mai fi trăit, ar fi putut deveni o ţintă a propagandei anti-ucrainene răspândite de nepotul său, remarcă EUobserver. Leonid Nediak a locuit la Mariupol şi a organizat exporturi de la combinatul siderurgic Azovstal. Potrivit unor apropiaţi de-ai săi, fostul şef din Marina Sovietică era atât de pasionat de cultura şi gastronomia Ucrainei încât lua mereu cu el un borcan cu ciorbă ucraineană când călătorea în străinătate.

Orientalistul Timur Ahtariev (37 de ani) a folosit acoperirea de „prim-secretar” la Misiunea Permanentă a Rusiei la UE pentru a ascunde faptul că este ofiţer SVR.

Născut în Polonia, Ahtariev este un adevărat poliglot, învăţând singur engleza, dari, farsi şi tadjika înainte de a se înscrie la Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Politice de la Universitatea din Kazan, unde a publicat o lucrare academică intitulată „Relaţiile iraniano-britanice în timpul domniei lui Reza Shah (1921-1941)”. Primul său post în străinătate a fost de „secretar de presă” la Ambasada Rusiei în Iran, în urmă cu zece ani.

Timur Ahtariev nu era singurul spion erudit expulzat de la Misiunea Permanentă a Rusiei la UE. Alături de el figurează „secretarul secund” Aleksandr Zavaruhin (32 de ani), de asemenea ofiţer SVR. Zavaruhin a lucrat la Institutul de Studii Orientale al Academiei Ruse de Ştiinţe şi a publicat cândva o lucrare intitulată „Comerţul exterior în Asia de Sud-Est ca reflectare a proceselor de integrare în regiunea Asia-Pacific”.

„Consiliera” Nasiiat Şirinova este singura femeie din acest lot de 19 spioni. Nu există informaţii despre vârsta ei. A fost supranumită cândva „Mândria Daghestanului” într-un elogiu asupra carierei sale. După absolvirea, în 1989, a Universităţii de Stat din Daghestan, unde s-a specializat în filologie romanică şi filologie germanică, Şirinova s-a mutat la Moscova şi a urcat în ierarhia Ministerului Transporturilor. A ajuns la un moment dat şefă adjunctă pentru relaţiile cu organizaţiile internaţionale, un post atribuit de obicei SVR, după cum spune o sursă pentru Dossier Center.

Alţi cinci „diplomaţi” expulzaţi erau specializaţi în arme biologice şi chimice, energie nucleară, tehnologia rachetelor şi radioelectronică.

„Consilierul” Aleksandr Studenikin (48 de ani) este de fapt un ofiţer SVR specializat în arme chimice. Înainte de a sosi la Bruxelles, în 2014, a lucrat la Rosboepporyasy, o fostă agenţie responsabilă de distrugerea stocurilor de arme biologice şi chimice din epoca sovietică. În plus, a lucrat timp de şapte ani la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, cu sediul la Haga.

„Consilierul” Aleksander Ţibulia (46 de ani) face parte la rândul său din lotul expulzat pentru spionaj, dar afilierea sa nu este cunoscută. Absolvent al Institutului de Energie Atomică din Obninsk, Ţibulia a lucrat pentru un program finanţat de Marea Britanie în cadrul companiei energetice ruseşti Rosatom. Programul viza ajutorarea oamenilor de ştiinţă din domeniul nuclear care au rămas fără loc de muncă după destrămarea Uniunii Sovietice.

„Administratorul” Anatoli Nedrov este specializat în rachete şi ofiţer SVR. „Prim secretarul” Denis Şurutin este la rândul său specializat în radioelectronică şi ofiţer GRU.

Pe listă „diplomaţilor” expulzaţi mai figurează „consilierul” Anton Arhipov (46 de ani), un ofiţer SVR care a lucrat şi la Ambasada Rusiei la Paris, „consilierul” Aleksei Ciuvaev (63 de ani), un ofiţer SVR care a lucrat şi la agenţia de export/import de arme Rosoboronexport, „consilierul” Serghei Koriţki, ofiţer SVR care a lucrat la editura „Nauka”, „consilierul” Valeri Kuriţîn (53 de ani), un ofiţer GRU care a lucrat la Institutul de Analiză a Sistemelor din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe.

Pe listă nu a fost inclus Kirill Logvinov (47 de ani), însărcinat pentru afaceri şi comerţ.

Răposatul tată al lui Kirill Logvinov, Mihail Logvinov, a activat în calitate de consul general al Rusiei la München şi a fost un lobbyist proeminent pentru afacerile ruso-germane. Logvinov Jr. a fost detaşat de două ori la Ambasada Rusiei de la Berlin înainte de a fi trimis la Bruxelles în 2020.

Potrivit unei surse dintr-un serviciu secret occidental, Kirill Logvinov, considerat a fi un ofiţer SVR, a figurat iniţial pe lista de expulzări 19+1, dar a fost scos la cererea diplomaţiei europene.

Există suspiciuni că misiunea lui Logvinov era de a se infiltra în cercul vicepreşedintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovksis, responsabil de comerţ şi aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei. Purtătorul de cuvânt al serviciul belgian de spionaj şi cel al UE au refuzat să comenteze cazul Logvinov.

De asemenea, Comisia Europeană a refuzat să spună dacă a avut loc vreo întâlnire între Dombrovksis sau şeful său de cabinet, Michael Hager, cu Logvinov.

Aşadar, dintre cei 19 „diplomaţi” ruşi expulzaţi, 11 provin din SVR, cinci din GRU şi unul din FSB. Afilierea altor doi „diplomaţi” nu este cunoscută.

Prezenţa mai însemnată a SVR decât a altor servicii secrete ruseşti şi pregătirea academică a câtorva dintre cei 19 ar sugera că Rusia arată o faţă mai blândă faţă de instituţiile UE decât faţă de Belgia sau faţă de NATO, notează EUobserver.

Aceste expulzări reprezintă un moment de cotitură pentru instituţiile UE, care nu au mai declarat „diplomaţi străini” ca fiind „indezirabili”. În plus, oficialii UE au început să ia securitatea mai în serios.

Pe de altă parte, Belgia a expulzat 21 de aşa-zişi diplomaţi ruşi, iar NATO opt. Măsurile au fost decise în urma declanşării agresiunii ruse în Ucraina.

Potrivit unor surse din spionajul belgian, Rusia are încă mai bine de 100 de diplomaţi în Belgia şi „aproximativ jumătate” dintre aceştia sunt spioni.