Citiți asta! Securitatea n-a murit!

Citiți asta! Securitatea n-a murit! O investigație marca RISE Project.

Suntem în iunie 1998. Patru politicieni și un samsar imobiliar înființează o companie pe Șoseaua Cotroceni. Își împart acțiunile ei în mod egal și li se pierde urma în spatele hârtiilor. Un lanț solid de încredere îi leagă pe cei cinci. Dețin împreună și un partid politic, fondat în paralel cu firma și apărut dintr-o sciziune majoră a PDSR (actualul PSD).

Și trec 21 de ani. Firma și partidul nu mai există azi, dar doi dintre întemeietori lucrează încă la stat. Unul e judecător la Curtea Constituțională, celălalt – președintele Senatului. Iar judecătorul trebuie să decidă dacă senatorul, adică fostul său asociat, ocupă legitim a doua funcție în stat.

Foto: Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Foto: Andreea Alexandru / Mediafax Foto

CEI DOI

Altfel spus, Teodor Meleșcanu (susținut de PSD în Senat) așteaptă înfrigurat verdictul lui Marian Enache (susținut de PSD la CCR).

Când au înființat societatea (Millenium Trade Corporation), Meleșcanu era la primul său mandat de senator, ales în Prahova din partea PDSR. Fusese ministru de Externe în guvernul Văcăroiu (1992-1996), dar partidul intrase în opoziție. Firma a fost prima afacere în care politicianul s-a implicat formal.

Și judecătorul Marian Enache era atunci deputat PDSR de Iași, după o ascensiune de zece ani prin toate structurile FSN. La Revoluție s-a autoproclamat lider al mișcărilor de stradă din Vaslui, deși anterior lucrase cu Securitatea. Numai că dosarul său de rețea nu se află în arhivă, iar CNSAS mai poate confirma azi doar că a existat, din urme colaterale. 

 30 de ani mai târziu, Marian Enache verifică alături de ceilalți opt colegi din plenul CCR dacă înlocuirea lui Tăriceanu cu Meleșcanu respectă Constituția, după ce un grup de 33 de senatori ALDE, PNL, PMP și UDMR au contestat mișcarea PSD.

La orice altă instanță, Enache ar fi fost obligat să se recuze, dar la CCR nu există așa ceva. Judecătorii constituționali pot alege să nu se pronunțe în anumite spețe doar lipsind de la ședințele respective. Dar asta rămâne strict la latitudinea fiecăruia. 

„Se consideră că, odată cu numirea la CCR, judecătorii renasc, nu mai au frați, nu mai au prieteni”, a observat avocata Elenina Nicuț, un avertizor tradițional asupra Curții.

Marian Enache (foto) este totodată cel mai bine plătit de acolo. Încasează anual aproape 813.000 de lei (173.000 de euro) din salariul de judecător cumulat cu indemnizația de revoluționar și trei pensii (de stat, de avocat și cea specială, de parlamentar). Venitul său lunar depășește 15.000 de euro. 

Enache s-a remarcat și primăvara trecută, când l-ar fi ajutat pe celebrul Florin Iordache să scrie sesizarea prin care a contestat la CCR completurile de trei judecători ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) – a dezvăluit Victor Ponta. Cert e că Enache a votat și pentru admiterea ei, alături de cei trei colegi numiți de PSD plus cel al UDMR. Scor strâns: 5-4. 

Sesizarea lui Iordache a fost depusă într-un moment stresant pentru Liviu Dragnea, cu o săptămână înainte ca acesta să aibă termen în dosarul angajărilor fictive la un astfel de complet ÎCCJ. CCR a amânat însă de cinci ori să se pronunțe, iar Dragnea a fost condamnat. 

O lună mai târziu, Darius Vâlcov și familia Cosma de la PSD Prahova, două dintre motoarele propagandei anti-justiție din ultimii ani, au sărbătorit decizia CCR. Primeau astfel dreptul de a cere rejudecarea dosarelor complexe de corupție în care sunt condamnați de prima instanță. 

 
 
 
 
 
 

Situația lui Meleșcanu trebuia să se tranșeze miercuri, pe 11 decembrie, dar s-a întâmplat ceva neprevăzut și s-a amânat pe joi. Adică, ieri. Când, tot așa, s-a mutat spre sfârșitul lui ianuarie. Oricum, din septembrie și pană acum există șapte amânări.

Dar ce s-a întâmplat miercuri din senin? Marian Enache le-a transmis colegilor că se simte puțin rău și nu mai poate ajunge la ședință.

Cu o seară înainte, marți, RISE îl rugase pe Teodor Meleșcanu să comenteze relația cu judecătorul constituțional. Nu mai ține legătura cu el, ne-a asigurat al doilea om în stat. Dar nu vede un conflict de interese?

“Asta este o problemă a Curții, nu a mea. Curtea se pronunță așa cum crede de cuviință. Nu am avut nicio discuție pe tema respectivă cu nimeni.”

Enache n-a răspuns, dar n-a venit nici joi, iar CCR a amânat din nou pe motivul „imposibilității constituirii legale a completului de judecată”. Numai că, procedural, Curtea se poate pronunța fără să fie în formulă completă. Cvorumul legal presupune două treimi, deci poate lua decizii și când sunt prezenți doar șase din cei nouă judecători. Și-atunci?

Cei opt judecători nu au putut ajunge zilele acestea la un verdict majoritar. Și dacă voturile sunt patru la patru, cel al lui Marian Enache ar fi fost decisiv. 

Am încercat să vorbim și cu Valer Dorneanu, președintele CCR, despre contextul în care a lipsit Marian Enache, dar a fost greu: “Eu nu ofer consultații juridice. Toată lumea prezentă a ascultat, dar dumneavoastră văd că vreți să aflați din gura mea. Un judecător a fost bolnav și nu s-a prezentat. La revedere.” 

 AL TREILEA CAMARAD

E vorba despre Mircea Coșea, asociat cu Meleșcanu și Enache în firma de la sfârșitul anilor ’90 (Millenium Trade Corporation).

Până la 1 decembrie, Coșea a fost președintele consiliului de supraveghere al Transelectrica. Cum ar veni, reprezenta ochii și urechile Guvernului la operatorul național de energie electrică, numit fiind de PSD. Așa că a anunțat că nu face plângere penală împotriva fostului președinte Transelectrica, Marius Dănuț Carașol, demis în septembrie și arestat în noiembrie fiindcă și-a falsificat diploma de absolvire a facultății, obligatorie pentru numirea sa. Numire dispusă de Niculae Bădălău, fostul ministru PSD al Economiei. 

De altfel, în ultimul an, Mircea Coșea a fost consilierul ministrului Bădălău, câștigând din asta 4.900 lei pe lună. Mai activează și în conducerea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză din subordinea Finanțelor, pe care a prezidat-o imediat după Revoluție și unde soția lui, Olivia Coșea, e consilier. Iau amândoi 15.400 lei pe lună numai de aici. El mai primește 12.000 lei din două pensii (normală și specială). În total, cuplul Coșea încasează lunar peste 6.800 de euro de la stat. 

Persoană importantă și în 1998, partenerul lui Meleșcanu & Enache era deputat atunci, la rândul lui, ales pe listele PDSR. Iar ca fost ministru al Reformei în guvernul Văcăroiu (1993-1996), Coșea s-a numărat printre arhitecții planului de privatizări în masă prin cupoane oferite românilor – o strategie care a eșuat.

Lansarea în campania electorală a lui Mircea Coșea din partea A.P.R., București, 1998. Foto: Cătălin Burlacu / PROFOTO/ Mediafax

Lansarea în campania electorală a lui Mircea Coșea din partea A.P.R., București, 1998. Foto: Cătălin Burlacu / PROFOTO/ Mediafax

Economist la bază, Mircea Coșea n-a dus-o rău nici pe vremea lui Ceaușescu. De exemplu, timp de șapte ani (1973-1980), a reprezentat oficial România la Comisia Economică a ONU pentru Europa din Geneva. Neoficial, însă, blajinul domn Coșea lupta în Războiul Rece și opera pe teren inamic ca ofițer de spionaj sub acoperire diplomatică. N-a făcut poliție politică, susține el acum. 

În civilie, Coșea a îmbinat armonios politica și sinecurile de stat, dar nu a neglijat afacerile. O falangă importantă pe partea economică rămâne soția sa, Olivia, mai tânără cu 22 de ani. 

DA_OLIVIA_2019
Astăzi, Olivia Coșea lucrează la Comisia Națională de Strategie și Prognoză, alături de soțul ei
 
DA_OLIVIA_2009
În 2009, Olivia devine director economic al nou-înființatei Medallion Air, în care era și asociată
 
DA_OLIVIA_2005
În 2005, Olivia Coșea era angajată a Jetran Air, unde rămâne până în 2008
 
 

În 2009, de pildă, când premierul Boc îl punea șef pe Coșea la Institutul Național de Administrație, Olivia se lansa în afaceri cu avioane comerciale (Medallion Air), alături de familia lui Mirică Dimitrescu, un fost pilot militar conectat la cazuri grave de spionaj economic și contrabandă cu protecție de stat.

Stamen Stancev. Foto: Mediafax

Stamen Stancev. Foto: Mediafax

Înainte să devină parteneri, doamna Coșea lucrase pentru Dimitrești (2005-2008) la o altă companie aviatică de-a lor (Jetran Air), racolată în 2005 de consultantul Stamen Stancev, fost ofițer de contrainformații în armata bulgară.

Stancev (foto) avea nevoie de un fel de cal troian în piață, adică o firmă românească prin care să tatoneze privatizările Romaero și Avioane Craiova.

Pe Mirică îl cunoscuse mai demult, la Sofia. 

Diversiunea era menită să-l corupă pe ministrul Telecomunicațiilor (Codruț Șereș) și făcea parte dintr-o operațiune sofisticată în care bulgarul și partenerul său (Vadim Benyatov) culegeau informații despre privatizări și companii strategice românești, în beneficiul grupului bancar Credit Swiss.

Au fost condamnați patru consultanți străini pentru spionaj și doi miniștri pentru trădare. Plus câțiva funcționari.

Stancev a fugit însă la Monte Carlo, iar Benyatov în Los Angeles.

Când au început să curgă sentințele în 2008, Olivia Coșea era încă angajată la compania Jetran. Un an mai târziu, devenea asociată cu familia Dimitrescu în firma nouă (Medallion Air). 

Mirică Dimitrescu

Mirică Dimitrescu

Mirică Dimitrescu (foto) este fiul unui comandant din aviația civilă comunistă. Alt operator aerian fondat de el (Jaro Internațional) a fost implicat în celebrele cazuri de contrabandă „Țigareta” și „Porțelanul”, derulate în anii ’90, sub umbrela unor ofițeri de informații.

De numele lui Dimitrescu se mai leagă un credit Bancorex nerambursat, afaceri cu fiul primului director SRI (Virgil Măgureanu) sau intermediarea peste prețul pieței a două aeronave Boeing pentru Tarom. 

Totuși, în luna iunie, ministrul Nicolae Bădălău, consiliat de Coșea, l-a numit pe Mirică Dimitrescu, adică asociatul soției lui Coșea, în Consiliul de Administrație al Romarm, producătorul național de arme și tehnică militară. Alt ministru PSD, Ioan Rus, îl pusese în 2015 și în CA al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Fratele lui Mirică, Gheorghe Dimitrescu, asociat în ambele companii aviatice (Jaro și Jetran), a făcut carieră în diplomație. Pe post de consul la New York, printre altele, l-a căsătorit pe Dorin Cocoș cu Elena Udrea în 2003.

Apoi a fost consul la Strasbourg, dar s-a întors în țară în 2017, pentru a fi consilierul lui Florin Iordache, vicepreședintele Camerei Deputaților. 

Marele său proiect a fost să-i asigure lui Liviu Dragnea întâlniri cu oficiali americani, fiind mandatat de PSD să angajeze o firmă americană de lobby. Gheorghe Dimitrescu a plătit acesteia 100.000 de dolari, iar Dragnea s-a fotografiat în picioare lângă masa lui Donald Trump.

Câteva luni mai târziu, în 2018, Gheorghe Dimitrescu a fost trimis consul la Bonn, prin semnătura ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu.

Liviu Dragnea și-a pus pe Facebook poza de la întâlnirea cu Trump, intermediată și achitată de Gheorghe Dimitrescu

Liviu Dragnea și-a pus pe Facebook poza de la întâlnirea cu Trump, intermediată și achitată de Gheorghe Dimitrescu

CUPTOR, FINANȚATOR

Și pe Mircea Coșea l-am sunat tot marți, ca pe Meleșcanu, înainte să lipsească Enache de la serviciu ziua următoare. Cu judecătorul mai ține legătura, “de Anul Nou, pe SMS”, și garantează pentru verticalitatea și independența lui. 

Cu Meleșcanu, nu: “A fost demult partidul, ne-am certat definitiv, evident că a pierdut partidul în interese personale și am rupt orice legătură de cel puțin zece ani. Aveam anumite dubii în legătură cu modul în care a negociat el cu anumite persoane, intrate pe ușa din dos, care au făcut din partid o afacere personală.”

Au rămas însă cu ceva în comun: niciunul nu-și amintește de firmă, deși au semnat acte la fondarea ei. 

„Nu-mi spune nimic. Nu țin minte de nicio firmă în care să fiu asociat cu aceste persoane. Țin legătura cu ele în sensul că, dacă ne întâlnim pe stradă, ne salutăm cu prietenie”, susține Meleșcanu.

“Habar nu aveam că sunt în firma asta. Cel care se ocupa de astfel de activități era Marian Cuptor. El era om de afaceri și probabil atunci, în vârtejul ăla, ne-a pus pe toți acolo”, crede Coșea.

Mihai Cuptor

Mihai Cuptor

Fost colaborator al Securității și datornic de lux la Bancorex, Mihai Cuptor (foto) este unul dintre miliardarii controversați ai tranziției și a finanțat partidul creat împreună cu Meleșcanu, Enache și Coșea. Între timp, s-a stabilit în Elveția, după o serie de tunuri imobiliare date în România anilor ’90. Banii i-a făcut în special cu retrocedări de imobile și terenuri centrale din patrimoniul RA-APPS, în brigadă cu diferiți samsari ai momentului.

Prin urmare, Cuptor era și al patrulea asociat din firma înființată în 1998. Dar și secretarul general al partidului.

Varianta lui Meleșcanu sună așa: “Pe Mihai Cuptor nu cred că l-am mai văzut de 15 ani. Nu m-am ocupat de financiare. Am fost un grup de colegi care ne-am asociat și am făcut partidul, dar n-am fost trezorier, n-am fost nimic. Eram președintele partidului, deci n-am avut niciun fel de legătură și nici nu mă pricep, de fapt, la chestiunile astea. (…) Nu știu cine se ocupa de finanțele partidului, au trecut 20 de ani, nu mai știu să vă spun cine ce făcea.”

Ne lămurește Coșea: “Mihai Cuptor a venit în partid adus de doamna Meleșcanu, Dumnezeu s-o ierte. Avea niște firme. La un moment dat, am intrat în contradicție pentru că se crease un grup, domnul Cuptor, domnul Erbașu, Dumnezeu să-l ierte și pe el, care preluaseră partidul. Pe noi, cei care-l înființaserăm, ne cam dăduseră afară. M-a sunat acum câteva luni, că m-a văzut la televizor. Doamna Meleșcanu se ocupa cu finanțarea, era o femeie foarte energică și avea un rol important în conducerea partidului, deși nu figura în ea.” 

Mihai Cuptor a recunoscut public că a finanțat mișcarea politică a lui Meleșcanu, dar nu a fost de găsit acum. 

COMPOZITORUL VINTILĂ

Al cincilea fondator al companiei Millenium Trade Corporation este Dumitru Mugurel Vintilă (foto), un compozitor care a făcut carieră înainte de Revoluție, premiat de Academia Română în 1987 și de Academia Italiană în 1988 (când a împărțit laurii inclusiv cu Ennio Morricone). Se stabilise în Grecia din 1982 și preda la Conservatorul din Atena. 

În 1991, s-a implicat însă în reclădirea democrației românești. Un an mai târziu a devenit consilierul lui Meleșcanu la Ministerul de Externe, apoi consilier al președintelui Ion Iliescu în 1995. 

În 1996, a câștigă un mandat de deputat pe listele PDSR, dar în 1997 a părăsit partidul, alături de Meleșcanu, Enache și Coșea. În 2000, Vintilă s-a retras din politică, în favoarea carierei de scriitor. 

ALIANȚA PENTRU GENERAL

Partidul înființat de cei cinci s-a numit Alianța pentru România (ApR) și s-a desprins, practic, din PDSR (strămoșul PSD) în 1997. 

Teodor Meleșcanu e oarecum nostalgic: “Mi-ați adus aminte de tinerețe. ApR fost o formațiune politică creată de noi, cu drumul ei. A avut și vremuri bune, când am făcut un scor foarte bun la locale (anul 2000 – n.r.). După aceea însă, nu am mai intrat în parlament și s-a desfăcut toată lucrarea. Nu s-a bucurat de succesul care mi l-am dorit.”

Într-adevăr, ApR s-a ridicat ca o rachetă politică la sfârșitul anilor 90, dar a rămas fără cherosen exact la alegerile legislative și prezidențiale din 2000, când Meleșcanu a înregistrat un scor modest (1,9%). 

Și lanțul de prietenie cu Mihai Cuptor s-a rupt. Scandalul a culminat cu o scrisoare deschisă în care, pe scurt, omul de afaceri îi cerea politicianului banii înapoi. 

ApR a fost înghițită de PNL în 2002, iar Meleșcanu a devenit astfel prim-vicepreședinte al partidului fondat de Brătieni și, mai târziu, ministrul Apărării în guvernul Tăriceanu.

Dinu Patriciu i-a oferit lui Teodor Meleșcanu (dreapta) postul de membru în consiliul de administrație al Rompetrol, când au devenit colegi în PNL. FOTO: Mediafax

Dinu Patriciu i-a oferit lui Teodor Meleșcanu (dreapta) postul de membru în consiliul de administrație al Rompetrol, când au devenit colegi în PNL. FOTO: Mediafax

În perioada aceea, în care nu a ocupat funcții în stat, a lucrat pentru magnatul liberal Dinu Patriciu, ca membru în consiliul de administrație Rompetrol. Tot Patriciu, finanțatorul principal al PNL în acea perioadă, i-a oferit lui Meleșcanu și un loc eligibil la Senat pe listele filialei Prahova, condusă chiar de el.

Ironic, finanțatorii lui Meleșcanu erau parteneri de afaceri. Dinu Patriciu și Mihai Cuptor împărțiseră firma Agrochim Impex SRL (în care apare și Sorin Roșca Stănescu), alt datornic de lux din scriptele Bancorex. 

În anii 80, și Dinu Patriciu a colaborat cu Centrul de Informații Externe , ultimul aparat de spionaj ceaușist – acesta fiind unul dintre secretele pe care magnatul liberal le-a dus în mormânt (2014). De profesie arhitect, Patriciu a activat în Orientul Mijlociu, în rețelele operative coordonate de generalul Gheorghe Șerbănescu, un veteran în acel spațiu. Zece ani mai târziu, la Bagdad, același general (acum rezervist) a negociat pentru Rompetrol intrarea în programul ONU “Petrol contra Hrană”. Au putut face tranzacții cu regimul Saddam Hussein, supus atunci embargoului internațional.

Teodor Meleșcanu a susținut întotdeauna că nu a colaborat cu Securitatea, chiar dacă un spion defector (Liviu Turcu) și un diplomat acuzat de trădare pe vremea lui Ceaușescu (Mircea Răceanu) l-au acuzat că ar fi fost ofițer acoperit al UM 0544 (codul militar al CIE). În 2012, a fost numit el însuși director al Serviciului de Informații Externe. S-a retras în 2014 ca să candideze din nou la președinție (1%).

PARAVANUL SUPREM

În februarie 2000, politicienii ies din compania înființată pe Șoseaua Cotroceni în 1998 (Millenium Trade Corporation). Rămâne afaceristul Mihai Cuptor, care umple golul din firmă cu soția, sora și două colaboratoare. 

Omul de afaceri Florin Cocos a fost eliberat condiționat în 2017 din penitenciarul Jilava. FOTO MARIAN ILIE / MEDIAFAX

Omul de afaceri Dorin Cocos a fost eliberat condiționat în 2017 din penitenciarul Jilava. FOTO MARIAN ILIE / MEDIAFAX

Tot atunci, trece firma pe acțiuni la purtător și joacă apoi în zona de interes a samsarilor din grupările Cocoș, Niro și Bittner. Prin acționariat trece inclusiv o tânără (Maria Daciana Căulea) care, peste ani, avea să devină jurist la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). În 2007, firma fondată de Meleșcanu & colegii s-a desființat.

Acțiunile la purtător sunt reprezentate de un certificat nenominal. Oricine deține această hârtie, care specifică un anumit volum de acțiuni, are drept de proprietate asupra unei firme. Când se mișcă hârtia, se schimbă patronul. Nu există birocrație, totul rămâne secret. Este o metodă consacrată prin care gulerele albe și grupările criminale din toată lumea își disimulează interesele financiare și mituiesc funcționari. Detalii, AICI.

Au apărut „din dorința de a ascunde ceva, un parteneriat, anumite persoane care nu trebuie să iasă în evidență” – crede și Mircea Coșea. Ca economist, condamnă fenomenul:

“Aceste acțiuni la purtător ascund anumite acte neloiale față de piață. Sunt manipulatoare. Cred că la noi, în mod special, au încercat să ascundă, de fapt, cine se află în spatele subminării economiei naționale (…) și anume sustragerea din patrimoniul statului, prin privatizări sau schimbare de proprietate prin diferite forme, a unor active statale în folosul unor oameni care au capacitatea, folosind funcții și putere, să intre în jocul de informații. Pentru că trebuie să ai informația ca să faci așa ceva. (…) Acest instrument este favorabil unor operațiuni nelegale și îmbogățește persoane pe criterii total neeconomice, cu suport politic sau de grup organizat. Le-aș numi instrumente de îmbogățire ilegală. Pentru că, în alte țări, mai există posibilități de control. În România nu există așa ceva, nu avem o instanță sau o instituție, nici măcar o lege care să atingă așa ceva.”

Elena DUMITRU/RISE Project


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 Rareș Bogdan îi dă în vileag: Ciuma Roșie a simțit mirosul miliardelor de la UE, de aceea vrea dărâmarea Guver…

2 Document / Un studiu care aruncă în aer 3 luni de exagerări: Cei care sunt asimptomatici nu-i pot contamina pe c…

3 Mare dreptate are omul ăsta!

4 VIDEO Priviți unde s-a ajuns în America!

5 Stare de asediu la Washington după noi manifestaţii lângă Casa Albă / Președintele Trump a fost dus într-un bun…

recomandări

Te ia DNA: Ioan Chelaru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Caracatița asta evadează ca-n filme dintr-un borcan