Comisia Europeană analizează „amendamentul Fritz”: 770 de milioane de euro în joc
Bruxelles-ul a demarat verificarea noii legislații privind integritatea adoptate la București pentru a stabili dacă revocarea accelerată a mandatelor aleșilor locali este compatibilă cu normele comunitare, punând sub semnul întrebării o tranșă de sute de milioane de euro din fondurile de redresare.
Executivul european examinează conformitatea noilor prevederi privind Agenția Națională de Integritate cu cerințele Mecanismului de Redresare și Reziliență și cu legislația Uniunii Europene. Rezultatul acestei evaluări va influența direct decizia privind decontarea banilor europeni, dosarul urmând să fie analizat în contextul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR, pe care autoritățile române nu au înaintat-o până în prezent.
Interesul Comisiei Europene se concentrează în special pe clauza care impune încetarea de drept a funcțiilor pentru demnitarii vizați de sancțiuni mai vechi de incompatibilitate sau conflict de interese. Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a arătat că forul european a solicitat Guvernului detalii punctuale privind justificarea unei astfel de încheieri imediate a mandatelor deținute de oficiali aleși.
Pentru a evita blocarea banilor, Executivul de la București a anunțat că face demersurile necesare astfel încât suma de 770 de milioane de euro, aferentă acestui jalon, să fie încasată integral. Oficialii guvernamentali intenționează să depună cererea de plată numărul 6 în cursul lunii octombrie și mizează pe o verificare rapidă din partea experților europeni pentru a putea îndrepta din timp eventualele neconcordanțe apărute în lege. Reforma trebuia transpusă în legislație până pe 31 august pentru respectarea calendarului PNRR.
Mecanismul contestat, promovat inițial de PSD și adoptat cu sprijinul deputaților și senatorilor AUR, impune ca persoanele declarate definitiv în incompatibilitate sau conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a legii să își piardă mandatul sau funcția publică în termen de 30 de zile, cu condiția să se afle în interiorul interdicției de trei ani calculate de la hotărârea definitivă ori de la raportul ANI.
Această modificare are impact direct asupra primarului municipiului Timișoara și președintelui USR, Dominic Fritz, împotriva căruia Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie definitivă de conflict de interese în iunie 2026. Alături de el, prevederile afectează alți nouă aleși de la nivel local, conform evidențelor Agenției Naționale de Integritate.
Proiectul a fost contestat la Curtea Constituțională a României de către USR-PNL și de Nicușor Dan, însă judecătorii constituționali au respins sesizările și au stabilit că actul normativ respectă Legea Fundamentală. Ulterior, Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare, susținând că pasul a fost dictat exclusiv de riscul iminent de pierdere a fondurilor europene și de necesitatea protejării credibilității internaționale a țării, argumentând că, într-un alt context de timp, ar fi retrimis textul în Parlament pentru reexaminare.
Explorează subiectele:
