Comisia Europeană cere clarificări României privind decizia CCR care neagă dreptul UE
Comisia Europeană a trimis Guvernului României o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă dreptul UE, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).
Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.
Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.
Decizia CCR a produs deja efecte. În septembrie, un complet al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis să respingă cererea foştilor procurori DNA Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu zis Portocală, de a constata nulitatea absolută a rechizitoriului şi a dosarului întocmit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 septembrie 2021. Judecătoarele au decis să aplice decizia CCR, care a declarat SIIJ constituţională, nu decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), care – pe 18 mai 2021 – a declarat că Secţia Specială încalcă legislaţia europeană.
- Textul integral al scrisorii
Domnule Ministru,
Vă scriu în legătură cu Decizia nr. 390/2021 din 8 iunie 2021 a Curții Constituționale a României, privind o excepție de neconstituționalitate a unor dispoziții din Legea nr. 304/2004 privind organizarea sistemului judiciar și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). Decizia Curții Constituționale generează preocupări serioase, întrucât afectează nucleul ordinii juridice a Uniunii Europene. Prin decizia respectivă, Curtea Constituțională pune sub semnul întrebării constatările Curții de Justiție a Uniunii Europene în hotărârea sa din 18 mai 2021 în cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/191, Asociația ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții. De altfel, decizia a împiedicat instanțele române să pună în aplicare pe deplin legislația UE, astfel cum a fost interpretată de Curtea de Justiție, să evalueze compatibilitatea cu legislația UE a dispozițiilor naționale declarate de Curtea Constituțională în conformitate cu Constituția României și să lase neaplicate astfel de dispoziții în cazul în care se constată că acestea sunt contrare dreptului UE.
Decizia Curții Constituționale contravine principiilor fundamentale ale dreptului UE, în special principiului conform căruia dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și că hotărârile Curții de Justiție sunt obligatorii pentru toate instanțele naționale și pentru toate celelalte autorități ale statelor membre. În acest mod, decizia menționată anterior contestă, de asemenea, autoritatea Curții de Justiție atunci când interpretează tratatele UE, inclusiv în ceea ce privește cerințele de independență a justiției consacrate la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din TUE și la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
Curtea de Justiție, Hotărârea din 18 mai 2021, Asociatia ‘Forumul Judecătorilor Din România’ și alții, cauzele conexate C-83/19, C-127/19, C-195/19, C-291/19, C-355/19 și C-379/19, EU:C:2021:393. Ref. Ares(2021)6369875 – 18/10/2021 Pentru funcționarea procedurii preliminare prevăzută la articolul 267 TFUE, este indispensabil ca o hotărâre în care Curtea interpretează dispozițiile dreptului Uniunii să fie obligatorie pentru toate instanțele naționale și respectată de acestea.
În temeiul articolului 4 alineatul (3) TUE, care consacră principiul cooperării loiale, Uniunea și statele membre sunt obligate, în deplin respect reciproc, să se ajute în îndeplinirea misiunilor prevăzute de tratate. Aceeași dispoziție obligă statele membre să faciliteze îndeplinirea sarcinilor Uniunii și să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Obligația prevăzută la articolul 4 alineatul (3) TUE este obligatorie pentru toate autoritățile statelor membre, inclusiv pentru toate tribunalele și curțile constituționale.
Comisia are cunoștință de faptul că, în România, nerespectarea de către judecători a deciziilor Curții Constituționale constituie o abatere disciplinară în temeiul legislației naționale și constată cu îngrijorare că au fost deschise proceduri disciplinare împotriva unui judecător care a acționat în aplicarea hotărârii Curții de Justiție din 18 mai 2021. Comisia subliniază că simpla perspectivă de a face obiectul unei proceduri disciplinare pentru conținutul unei hotărâri judecătorești este un element grav de intimidare pentru toate instanțele naționale care urmăresc să respecte cerințele dreptului Uniunii și contravine principiului independenței judiciare consacrat la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
În acest sens, Comisia a luat act, de asemenea, de o decizie recent publicată a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 8 septembrie 2021, în care Înalta Curte de Casație și Justiție a urmat decizia Curții Constituționale și nu a respectat hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021, fără a recurge la procedura preliminară prevăzută la articolul 267 din TFUE. Comisia constată că, în practică, decizia Curții Constituționale a golit de conținut marja de apreciere lăsată instanțelor naționale prin hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 pentru a evalua conformitatea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) cu criteriile stabilite de Curtea de Justiție.
Este important să se reamintească faptul că, în mai multe rapoarte privind progresele înregistrate în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV)2, Comisia a constatat că SIIJ a fost utilizată ca instrument de presiune asupra judecătorilor și procurorilor și că funcționarea sa continuă nu este în conformitate cu recomandările MCV. Prin urmare, Comisia consideră că această decizie a Curții Constituționale riscă să constituie un obstacol în calea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV3.
Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare și de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referință specifice în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, JO L 354, 14.12.2006, p. 56.
Hotărârea Curții de Justiție din 18 mai 2021 reamintește că decizia MCV este obligatorie în toate elementele sale pentru România și că România este obligată să ia măsurile corespunzătoare în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, ținând seama în mod corespunzător, în temeiul principiului cooperării loiale prevăzut la articolul 4 alineatul (3) din TUE, de rapoartele întocmite de Comisie pe baza deciziei respective și, în special, de recomandările formulate în rapoartele respective. Înainte de a lua orice decizie de a face uz de competențele sale în calitate de gardian al tratatelor în această privință, Comisia solicită autorităților române să își clarifice poziția cu privire la evoluțiile prezentate mai sus. V-aș fi recunoscător dacă ne-ați transmite răspunsul dumneavoastră în termen de patru săptămâni de la primirea prezentei scrisori.
(semnătură electronică)
Didier REYNDERS
