Conducătorii Poloniei pierd procesul cu UE și opresc distrugerea Justiției. Care sunt consecințele și ce-i așteaptă pe cei din PSD

Conducătorii Poloniei pierd procesul cu UE și opresc distrugerea Justiției. Care sunt consecințele și ce-i așteaptă pe cei din PSD

Jaroslav Kaczynski, liderul Partidului Lege si Justitie din Polonia, a acceptat decizia Curtii Europene si a stopat procesul de "pensionare fortata" a judecatorilor de la Curtea Suprema din Varsovia.

Dupa trei ani de populism, promovare a iliberalismului si conflict deschis cu Uniunea Europeana, PiS (Partidul Lege si Justitie) isi recunoaste infrangerea si reincepe procesul de restaurare a statului de drept.

"Ne vom indeplini toate obligatiile fata de Uniunea Europeana", a anuntat ministrul Justitiei, Zbigniew Ziobro, in fata membrilor parlamentului polonez, citat de BBC.

Experienta poloneza este interesanta si din perspectiva evolutiilor politice din Romania.

Diferentele de doctrina dintre PiS si PSD sunt majore, dar modul de a face politica si lupta pentru controlul Justitiei sunt asemanatoare.

PiS este un partid conservator, catolic, anti-Moscova, care si-a asigurat in alegerile parlamentare din 2015 majoritatea locurilor din Sejm (Camera Deputatilor din Polonia), 235 din 460, si majoritatea locurilor din Senat, 61 din 100.

Un conflict cu Uniunea Europeana care dureaza de trei ani

Jaroslav Kaczynski, fost premier, al carui frate, Lech Aleksander Kaczynski, fost presedinte al Poloniei, a murit in tragedia aviatica de la Smolensk, Rusia, a castigat alegerile, folosind un discurs nationalist in care a vorbit mult despre independenta Poloniei fata de Uniunea Europeana.

In programul de guvernare, PiS a anuntat o reforma a sistemului de justitie. In spatele deciziei de "intinerire a Curtii Supreme de Justitie" se afla incercarea noii majoritati de a prelua controlul asupra sistemului de justitie.

In Polonia, a existat mereu o dezbatere in ce priveste coruptia clasei politice, mai multe scandaluri financiare au captat atentia opiniei publice si au aratat implicarea liderilor politici.

PiS si-a justificat modificarile din Justitie si printr-un asalt asupra coruptiei, dar o parte importanta a opiniei publice a perceput acest asalt ca unul asupra sistemului democratic.

Victoria in alegeri a PiS a transformat Polonia din temelii. Reprezentantii acestui partid au pornit un conflict care dureaza de trei ani cu institutiile europene, incercand sa justifice distrugerea sistemului de Justitie ca o actiune legitima a unui partid care a castigat alegerile in mod democratic.

O justificare extrem de asemanatoare cu cea promovata de liderii PSD din Romania: "am castigat alegerile, putem face tot ce vrem".

Activarea Articolului 7, un moment dramatic pentru Polonia

Exista mai multe indicii ca "reformele" lansate de PSD la Bucuresti (OUG 13, Comisia Iordache, atacurile lui Tudorel Toader la adresa procurorilor) au fost de inspiratie poloneza.

Pe parcursul celor trei ani, in Varsovia si in alte mari orase ale Poloniei, au avut loc proteste la care au participat sute de mii de oameni care au militat impotriva incercarilor PiS de a interzice masurile de planificare familiala (avortul), de a modifica varsta de pensionare a magistratilor si de a limita dreptul la libera exprimare.

Partidul Lege si Justitie nu a tinut cont de proteste si a mers mai departe pana cand a intrat in conflict cu institutiile din Uniunea Europeana.

Au existat nenumarate intalniri, mesaje transmise de reprezentantii Comisiei Europene catre Varsovia, negocieri, declaratii de atentionare, pana cand s-a ajuns la momentul cand, cu o majoritate de 422 la 147, Parlamentul European a votat declansarea procedurilor pentru activarea Articolului 7 din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana.

"Cu o inima grea, am activat Articolul 7. Faptele nu ne dau de ales. Nu avem alta optiune. Nu este vorba despre Polonia, ci despre Uniunea Europeana in ansamblu. Continuam sa speram ca putem intra intr-un dialog mai fructuos", a scris Frans Timmermans, prim-vicepresedinte al Comisiei Europene, intr-o postare pe Twitter, la momentul deciziei de activare a Articolului 7.

Articolul 7 este cea mai drastica forma de pedepsire a unui stat membru prin ridicarea dreptului de vot in cadrul Uniunii Europene si aplicarea in trepte a unor sanctiuni politice si economice.

Consecintele votului din Parlamentul European in Polonia

Consecintele declansarii procedurilor pentru activarea Articolului 7 s-au vazut imediat in societatea poloneza.

Cea mai importanta consecinta politica a fost aceea ca PiS a pierdut o buna parte din influenta in alegerile locale.

"PiS a facut atat de mult pentru a submina democratia noastra, incat strazile din Varsovia au fost martorele unui protest mare si de indelungat", a declarat Rafal Trzaskowski in campania electorala, candidatul Coalitiei Civice la Primaria Varsoviei, cel care a castigat alegerile din primul tur spre surprinderea generala.

PiS nu a mai castigat nicio primarie de oras mare si nu a reusit sa-si impuna dominatia in mediul rural. Desi ca numar de voturi a ramas cel mai mare partid din Polonia, cu 34,3%, Coalitia Civica a castigat 27,1% din voturi, Partidul Popular 12,1%, iar Alianta de Stanga 6,7%.

Marele inamic al PiS in aceste alegeri a fost Partidul Popular, care are o importanta sustinere rurala. Cei din formatiunea Lege si Justitie (PiS) doreau scoaterea din scena a popularilor pentru a prelua electoratul din mediul rural, ca sa-si mareasca sansele pentru alegerile parlamentare de anul viitor. Nu au reusit.

Coalitia Civica, alianta pro-europeana, impreuna cu popularii au mari sanse sa formeze o majoritate dupa alegerile din 2019, punand capat aventurii iliberale din Polonia.

O a doua consecinta a votului in ce priveste declansarea Articolului 7 o reprezinta crearea unei foi de parcurs pentru guvernul polonez, care trebuie sa implementeze solutiile venite de la Bruxelles pentru a stopa declinul democratiei.

Orice amanare sau refuz de a tine cont de documentul emis de Bruxelles inseamna deschiderea cate unui proces la Curtea Europeana de Justitie. Ceea ce s-a intamplat in cazul pensionarii fortate a judecatorilor Curtii Supreme din Varsovia.

Polonia a pierdut procesul si Guvernul a fost obligat sa reangajeze toti judecatorii pensionati anticipat. In cazul unui refuz, judecatorii curtii europene stabilesc o amenda ce trebuie platita in fiecare zi de intarziere a aplicarii deciziei.

Reprezentantii Poloniei au facut apel, dar au aplicat imediat decizia Curtii Europene de Justitie si au suspendat pensionarea fortata a magistratilor.

Astfel, conflictul cu Uniunea Europeana deschis de Jaroslav Kackzynski si partidul sau pentru preluarea controlului asupra Justitiei s-a incheiat prost pentru conservatorii polonezi.

Romania merge pe calea Poloniei, iar un vot pe Articolul 7 ar putea declansa criza economica

Situatia economica din Polonia e diferita fata de cea din Romania, dar comportamentul celor doua mari partide, PiS si PSD, dupa ce au castigat alegerile se aseamana.

Polonia este singura tara din Uniunea Europeana care n-a cunoscut recesiunea economica din 1990 si pana acum. Are o economie puternica, iar nivelul de saracie e mult mai redus decat in tara noastra.

Rolul Poloniei si impactul acestei tari in UE e mult mai mare. Daca o tara ca Polonia a fost blocata de institutiile europene in ce priveste actiunile de deteriorare a sistemului democratic, in Romania lucrurile se vor rezolva mai usor si mai repede.

Motivatia lui Liviu Dragnea, liderul PSD, pentru a prelua controlul Justitiei este aceea de a scapa de posibilitatea de a merge la inchisoare in urma dosarelor de coruptie. Reactia societatii civile fata de aceasta incercare a fost asemanatoare cu cea din Polonia.

In urma cu cateva zile, in Parlamentul European s-a votat o rezolutie care condamna modificarea Legilor Justitiei prin care i se cere Guvernului Dancila sa implementeze toate recomandarile raportului Comisiei de la Venetia in legislatia romaneasca, anuland astfel modificarile facute de PSD asupra legislatiei din domeniul Justitiei.

Votarea rezolutiei e primul pas pe drumul catre activarea Articolului 7. Desi pe Liviu Dragnea nu-l intereseaza decat sa scape de dosarele de coruptie, votarea rezolutiei in Parlamentul European va avea consecinte politice.

1. Ruperea coalitiei de guvernare PSD-ALDE, prin posibila excludere a partidului lui Tariceanu din grupul liberalilor europeni.

2. Pierderea de catre PSD a sprijinului socialistilor europeni cu consecinte imediate in alegerile europarlamentare din 2019.

3. Luptele interne din PSD au devenit tot mai intense, accelerate si de pierderea de catre Liviu Dragnea a oricarei influente pe plan international.

4. Presiunile institutiilor europene pot duce la prabusirea Guvernului, in cazul in care acesta nu va implementa masurile decise de catre Comisia Europeana.

5. Pierderea de catre PSD a posibilitatii de a avea un candidat cu sanse la alegerile prezidentiale de anul viitor.

Acestea sunt consecinte politice, unele se vad deja, altele vor fi vizibile, incepand cu anul viitor.

Romania nu poate risca un vot in Parlamentul European cu privire la declansarea procedurilor pentru activarea Articolului 7. Un astfel de vot ar duce imediat la o criza economica din cauza turbulentelor care ar aparea in societate. Iar un proces la Curtea Europeana de Justitie cu o decizie impotriva actualului regim ar echivala cu aruncarea in aer a PSD pentru totdeauna.

Ce ar insemna, de exemplu, ca Guvernul Romaniei sa fie obligat sa plateasca penalitati de un milion de euro zilnic pentru refuzul de a implementa recomandarile Comisiei de la Venetia in legislatie?

Faptul ca regimul Kaczynski s-a predat in fata Uniunii Europene reprezinta o victorie a societatii civile din Polonia si un semnal consistent pentru Liviu Dragnea si PSD, ca drumul pe care au plecat e fara succes si fara intoarcere, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe Ziare.com.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 O să aveți un șoc după ce veți citi povestea asta! Așa vi se fură țara, dragi români!

2 Interlopi la PNL

3 Cine sunt cei patru „oameni obișnuiți" care i-au făcut partid lui Dragnea

4 DEZVĂLUIRI Pesediștii înroșeau telefoanele / Presiunile puse de cumnatul lui Adrian Năstase asupra conducerii AS…

5 Dur articol! Așa este, domnule președinte?