Confuzie în PSD pe reforma ce ar șterge 26 de județe și Primăria Capitalei

Guvernul încearcă să atragă localitățile spre comasare voluntară prin reduceri de 50% la impozitele pe clădiri și terenuri intravilane, însă principalul partid aflat în centrul discuțiilor despre reforma teritorială, PSD, oferă imaginea unei confuzii totale: în timp ce social-democrații încă tatonează praguri de populație și își contrazic public propriile hărți cu 26 de județe desființate, unii lideri ai formațiunii ajung să admită eșecul de 36 de ani al clasei politice și cer impunerea schimbărilor cu forța.

Planurile privind redesenarea hărții administrative a României intră într-o nouă etapă de promisiuni și termene, dar scot la iveală lipsa de coerență din interiorul PSD. Deși Executivul pregătește deja o Ordonanță de Urgență pentru a stimula unirea voluntară a localităților până la 1 martie, urmată de o reformă asumată în Parlament în 2027, liderii social-democrați nu au ajuns la un numitor comun nici măcar asupra criteriilor elementare sau a modelului de reorganizare județeană pe care pretind că îl vor aplicat din 2028.

Casă dintr-un sat din România

Casă dintr-un sat din România Foto: Shuterstock

Scutiri de 50% la impozite și fonduri pentru comasările voluntare

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a anunțat marți că ministerul finalizează o Ordonanță de Urgență menită să introducă stimulente financiare pentru comunitățile care acceptă comasarea voluntară. Actul normativ, ce urmează să fie pus în transparență decizională chiar în această săptămână, prevede reducerea la jumătate a impozitelor pe clădiri și terenuri intravilane, timp de cinci ani, pentru locuitorii din localitățile preluate de o nouă structură administrativă, alături de un program de investiții dedicat unităților administrativ-teritoriale (UAT) implicate.

Potrivit oficialului, legislația aflată deja în vigoare permite oricărui UAT să demareze procedura prin adoptarea unor Hotărâri de Consiliu Local (HCL) și organizarea de referendumuri. Calendarul vizat de minister prevede ca aceste hotărâri să fie adoptate la începutul anului viitor, astfel încât prima etapă – cea a comasărilor voluntare – să se încheie până la 1 martie. După acest prag, în 2027, Executivul ar urma să adopte prin angajarea răspunderii în Parlament atât reforma administrativă, cât și restructurarea companiilor de stat.

Într-o intervenție la Antena3 , ministrul Dezvoltării a detaliat mecanismul prin care primarii ar urma să convingă cetățenii:

„Chiar acum am ieșit din ședința pe care am avut-o la Ministerul Dezvoltării, pentru a discuta cu dumneavoastră. Vrem să stabilim ultimele detalii privind această OUG. Aceasta va avea în vedere reforma administrativă, programul de investiții pentru UAT-urile care doresc să se comaseze voluntar și, implicit, facilități pentru oamenii care vor vota această comasare voluntară, scutiri de taxele și impozitele pe clădiri și terenuri intravilane de 50%. Mergem pe OUG pentru aceste facilități și pentru programul de investiții. Comasarea voluntară presupune și referendum. Legile sunt și acum în vigoare, deci orice UAT poate să inițieze o comasare voluntară prin adoptarea Hotărârilor de Consiliu Local (HCL). Eu vreau doar să vin în ajutorul celor care doresc acest lucru, cu aceste facilități și cu programul de investiții, astfel încât să poată merge în fața oamenilor și să le prezinte situația exactă și modul în care trebuie realizată procedura.”

— Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării

Stoica a precizat că atribuțiile sale în această fază se limitează la comasarea voluntară a localităților și nu acoperă reorganizarea județelor, subliniind totodată că transferul documentelor și al patrimoniului ar urma să se deruleze pe parcursul a doi ani. El a adăugat că câteva zeci de primari și-au manifestat deja interesul în discuțiile purtate cu ministerul, însă așteaptă avantaje clare pe care să le prezinte alegătorilor.

„Noi o să punem săptămâna aceasta ordonanța în transparență. După aceea, și primarii care doresc să facă această comasare voluntară trebuie să meargă să vorbească cu cetățenii. La începutul anului viitor vrem să avem HCL-urile de inițiere a referendumurilor, ca să putem începe această procedură și să vedem cine vrea și cine nu vrea. Prima etapă, cea a comasării voluntare, este până la 1 martie. A doua etapă este cea prin asumare, care presupune discuții mult mai largi.”

— Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării

„Pe o perioadă de cinci ani, vrem ca oamenii din localitățile preluate de noua structură să fie preluți și de aceasta. De asemenea, pentru o perioadă de doi ani, vrem să putem realiza transferul documentelor și al patrimoniului. Sunt câteva zeci de primari care doresc acest lucru. Primesc destul de multe mesaje și am și întâlniri, dar primarii vor să vadă și avantajele cu care pot merge în fața oamenilor, pentru a le putea explica.”

— Alexandru Stoica, ministrul Dezvoltării

PSD încă testează praguri de populație, dar desenează hărți cu 26 de județe șterse

În timp ce Executivul împinge ordonanța pentru comasările voluntare, PSD demonstrează că nu are încă un proiect coerent pentru reforma pe care promite să o impună. Social-democrații abia urmează să analizeze ce praguri minime de populație ar trebui să stea la baza reorganizării administrației locale, oscilând între patru variante diferite: 1.500, 2.500, 3.000 și 5.000 de locuitori.

26 de județe ar putea să dispară

26 de județe ar putea să dispară Foto: Antena 3

Cu toate acestea, în interiorul partidului circulă deja scenarii radicale privind desființarea unor județe. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care centralizează propunerile de reformă, a susținut că reorganizarea ar trebui să reducă numărul actualelor județe, unul dintre modelele luate în calcul fiind structura celor 15 Curți de Apel din țară.

Potrivit unei simulări bazate pe acest scenariu, 26 dintre cele 41 de județe ar dispărea ca unități administrative distincte, urmând să rămână 15 centre regionale: Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava, Cluj, Brașov, Argeș și București. În această formulă:

  • Galați ar deveni centrul unei structuri care ar îngloba Brăila și Vrancea;
  • Dolj ar reuni județele Olt, Gorj și Mehedinți;
  • Constanța ar putea prelua județul Tulcea;
  • Prahova ar coordona o regiune formată împreună cu Buzău și Dâmbovița;
  • în Transilvania, centrele păstrate ar include Alba, Mureș și Cluj, iar în Moldova rolul regional ar reveni județelor Bacău, Iași și Suceava, prin absorbția celor învecinate;
  • printre județele vizate de comasare s-ar mai afla Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Vaslui, Botoșani și Neamț.

Pe masa discuțiilor se află inclusiv un scenariu privind Bucureștiul, care presupune desființarea Primăriei Generale și transferarea atribuțiilor acesteia către primăriile de sector. Potrivit lui Dragoș Benea, PSD vizează aplicarea noii organizări administrativ-teritoriale din 2028, odată cu alegerile locale și cu debutul noului cadru financiar european.

Lia Olguța Vasilescu își contrazice colegii și mizează pe modelul ADR

Deși grupul de lucru al partidului vehiculează deja harta cu 15 centre regionale, declarațiile venite de la alți lideri PSD arată că direcția este departe de a fi asumată în partid. Primarul Craiovei și președintele Asociației Municipiilor din România (AMR), Lia Olguța Vasilescu, a intervenit luni la reuniunea AMR pentru a sublinia că nu există nicio decizie privind reorganizarea administrativă și că varianta redesenării județelor după modelul Curților de Apel nu a fost discutată oficial.

Lia Olguța Vasilescu

Lia Olguța Vasilescu Foto: FB

Distanțându-se explicit de poziția PSD și a Guvernului, edilul Craiovei a avansat o altă idee, prezentată drept opinie personală: regionalizarea pe structura actualelor Agenții de Dezvoltare Regională (ADR), cu scopul de a crește absorbția fondurilor europene și de a tăia din birocrație. Pentru a ilustra blocajele actuale, ea a invocat un proiect de alimentare cu apă inaugurat recent la Craiova, care a avut nevoie de 13 ani până la finalizare, șapte ani fiind consumați exclusiv pe proceduri birocratice din cauză că investiția traversa două județe.

„Cred că interesul ar trebui să fie în primul rând pe absorbţia de fonduri europene şi atunci, dacă ne gândim la o regionalizare, ar putea să fie o discuţie pe care să o facem pe structura actualelor ADR-uri. Dar, încă o dată, este o opinie personală şi atât. Mai sunt mulţi paşi de făcut până departe.”

— Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei

Nici măcar între primari nu există un acord asupra modului în care ar trebui unite localitățile: unii susțin integrarea zonelor metropolitane în marile orașe, în timp ce alții preferă preluarea doar a anumitor comune vecine. Negocierile cu AMR și celelalte structuri asociative ale administrației locale urmează să continue în căutarea unei formule acceptate de cât mai mulți aleși.

Ionuț Pucheanu recunoaște blocajul de 36 de ani și cere impunerea reformei „cu forța”

În contrast direct cu apelurile la consultări îndelungate, prim-vicepreședintele PSD și primarul municipiului Galați, Ionuț Pucheanu, a pus punctul pe i în privința incapacității clasei politice – din care partidul său face parte de peste trei decenii – de a livra o reformă administrativă. Într-o declarație acordată RFI, Pucheanu a recunoscut deschis că aleșii locali sunt ghidați de interese personale și de teama de a-și pierde funcțiile, motiv pentru care schimbarea nu se va putea face niciodată prin consens.

Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD

Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD Foto: Adevarul

„Clasa politică nu a fost în stare timp de 36 de ani să facă o reformă administrativă. Ce vă face să credeți că spectrul larg al clasei politice actuale ar putea să ducă la o reformă administrativă? Răspunsul meu, cunoscând actorii politici, e că nu, nu se va putea. Prin urmare, binele uneori se mai face și cu forța.”

— Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD

Liderul social-democrat a confirmat astfel că opoziția din teritoriu vine chiar din teama politicienilor de a-și pierde fotoliile, o frână care riscă să blocheze orice reformă lăsată exclusiv la mâna administrațiilor locale:

„Am auzit niște păreri extrem de îmbucurătoare din partea unor primari, la fel cum am auzit și păreri de genul: «Domnule, dar de ce să-mi pierd eu funcția?» Toți cei care ocupă funcții politice sau demnități publice sunt tot oameni, la sfârșitul zilei și, dincolo de viziunea globală asupra țării ăsteia, sunt oameni mânați de interese proprii, de nevoi.”

— Ionuț Pucheanu, prim-vicepreședinte PSD

Explorează subiectele:

reforma administrativăcomasarea localitățilorPSD


Citește și:

populare
astăzi

1 Suspectă treabă...

2 Pricopie, 9.500 de euro pe lună și șofer pentru cățel

3 Proștii zilei...

4 Prețul rochiei partenerei lui Ilie Bolojan

5 Un text care chiar merită citit...