Consumul de șampanie, o dietă bogată în fructe, menținerea unei greutăți corporale sănătoase și o atitudine pozitivă în viață ar putea contribui la reducerea riscului de stop cardiac, potrivit primului studiu de acest tip din lume.

Consumul de șampanie ar putea reduce riscul de stop cardiac, sugerează noul studiu FOTO iStock

Milioane de oameni din întreaga lume mor în fiecare an în urma unui stop cardiac, o afecțiune în care inima încetează brusc să mai pompeze sânge în corp. Acest lucru este cauzat de o aritmie cardiacă periculoasă, când sistemul electric al inimii nu mai funcționează corect. Fără tratament imediat, precum resuscitarea cardio-respiratorie, persoanele afectate decedează, notează The Guardian.

Studiul a identificat 56 de factori de risc non-clinici asociați cu stopul cardiac, care includ stilul de viață, măsurători fizice, factori psihosociali, statut socio-economic și mediul local. A fost găsită o legătură puternică între acești factori și prevenirea unui număr semnificativ de cazuri.

Cercetătorii au descoperit că un consum mai ridicat de șampanie și vin alb, un aport crescut de fructe, menținerea unei dispoziții pozitive, controlul greutății și al tensiunii arteriale, dar și un nivel educațional mai ridicat pot avea un rol protector important. Concluzia a fost că între 40% și 63% dintre cazurile de stop cardiac ar putea fi evitate prin gestionarea celor 56 de factori de risc. Constatările au fost publicate în Canadian Journal of Cardiology.

Renjie Chen, coautor al studiului și cercetător la Universitatea Fudan din Shanghai, a declarat: „Din câte știm, acesta este primul studiu care investighează în mod cuprinzător asocierile dintre factorii de risc non-clinici modificabili și incidența stopului cardiac. Am fost surprinși de proporția mare (40%-63%) de cazuri care ar putea fi prevenite prin îmbunătățirea profilului de risc.”

Cum a fost realizat studiul

Cercetătorii au analizat date de la peste 500.000 de persoane din UK Biobank, o bază de date biomedicală de mare amploare din Regatul Unit. Dintre acestea, 3.147 au suferit un stop cardiac în perioada medie de urmărire de 14 ani.

Coordonatoarea studiului, Huihuan Luo, tot de la Universitatea Fudan, a explicat: „Toate studiile anterioare privind factorii de risc pentru stop cardiac au fost bazate pe ipoteze și s-au concentrat pe un număr limitat de factori selectați în baza cunoștințelor anterioare. Noi am realizat un studiu de tip exposome-wide association, care examinează relația dintre o gamă largă de expuneri de mediu și rezultate asupra sănătății, folosind datele din UK Biobank, urmat de analiza prin randomizare mendeliană pentru a evalua relațiile cauzale.”

„Studiul a identificat asocieri semnificative între diverși factori modificabili și stopul cardiac, schimbările de stil de viață având cel mai mare impact în prevenirea cazurilor.”

Eliminarea celei mai nefavorabile treimi dintre cei 56 de factori de risc ar putea preveni 40% dintre cazurile de stop cardiac, potrivit studiului. Dacă ar fi eliminați cei mai nocivi doi din trei factori, rata de prevenire ar urca la 63%.

Contradicție cu recomandările actuale

Într-un editorial asociat, Nicholas Grubic, de la Universitatea din Toronto, și Dakota Gustafson, de la Universitatea Queen’s din Ontario, Canada, au scris: „Una dintre cele mai interesante descoperiri ale studiului este efectul cardioprotector asociat cu consumul de șampanie și vin alb, ceea ce pune sub semnul întrebării presupunerile de lungă durată despre beneficiile specifice ale vinului roșu.”

„Mecanismele biologice care stau la baza acestui efect nu sunt încă clare, dar aceste rezultate întăresc ideea că beneficiile consumului moderat de alcool ar putea fi mai complexe decât se credea anterior.”

Sugestia că șampania și vinul alb ar putea avea efecte benefice intră însă în contradicție cu recomandările actuale.

British Heart Foundation usține că modificările stilului de viață pot reduce riscul de stop cardiac. Acestea includ reducerea consumului de alcool, renunțarea la fumat, alimentația sănătoasă, administrarea tratamentelor prescrise de medic și activitatea fizică regulată.