Copiii buni la școală în străinătate pot eșua în România: ce dificultăți ascunse întâmpină?

Diferențe profunde de programă și ritm de predare

Un tânăr care a studiat aproape zece ani în România și trei ani (clasele a IX-a, a X-a și a XI-a) în Germania, a observat că sistemul românesc impune asimilarea unei cantități considerabil mai mari de informații într-un ritm rapid. "Din punctul meu de vedere, în România înghiți mult prea multă informație, în loc să o faci treptat”, a declarat acesta. În contrast, în Germania, materiile și evaluările erau structurate progresiv, oferind chiar și posibilitatea de a alege, la un examen, între interpretarea unui text, redactarea unui text propriu sau realizarea unei argumentări bazate pe mai multe surse. Această diferență este subliniată și de un alt utilizator, care consideră că "În România materia este mult mai stufoasă și avansată decât în alte locuri, dar ăsta nu e neapărat un lucru bun pentru copii”. Astfel, problema nu constă neapărat într-o lipsă de cunoștințe, ci în faptul că elevul este obișnuit cu un alt stil de învățare și a parcurs conținuturi diferite. Aurora Oprea, consilier vocațional, explică faptul că adaptarea copiilor români reîntorși în sistemul de învățământ românesc este un proces complex, marcat de obstacole lingvistice și culturale, discrepanțe de programă și provocări legate de integrarea emoțională. Sistemul românesc este perceput, conform ei, ca fiind "mai teoretic și mai dens" comparativ cu unele sisteme occidentale, ceea ce poate amplifica dificultățile inițiale.

Bariera lingvistică și academică: româna de acasă nu este suficientă

Capacitatea unui copil de a vorbi limba română acasă nu garantează o integrare fluentă în mediul școlar românesc. Pentru elevii născuți sau educați ani la rând în străinătate, vocabularul specific materiilor școlare poate fi complet nou.

Mai apare impedimentul lingvistic, care este clar un handicap, deoarece, în familiile de români ai căror copii se nasc în altă țară și studiază câțiva ani acolo, limba română este vorbită de aceștia doar la nivel conversațional, în familie. Ei nu cunosc termenii tehnici, gramatica sau vocabularul academic specific materiilor școlare și, cel mai probabil, nu au citit niciodată o carte în limba română sau a unui autor român, cel puțin dintre cei vizați de materia studiată la clasă. Aurora Oprea

Exemple concrete confirmă această realitate: pe platforma Reddit, un utilizator a relatat despre o elevă revenită din Italia care manifesta erori semnificative de gramatică și ortografie, având lacune chiar și la matematică. Un alt caz menționat este cel al unei colege, tot din Italia, care "vorbea româna extrem de prost" și care, ulterior, a fost transferată la o școală profesională din cauza dificultăților de adaptare. "Este absolut firesc ca un copil crescut în altă țară să aibă nevoie de câțiva ani să învețe româna la nivel nativ,” a subliniat un alt participant la discuție.

Impactul emoțional și cultural al reîntoarcerii

Pe lângă provocările academice, schimbarea sistemului școlar implică și un puternic șoc cultural și emoțional.

Cea mai mare provocare o reprezintă șocul cultural și emoțional pe copilul îl resimte, fiind luat și adus într-un mediu social total necunoscut, referindu-mă aici și la grupul de prieteni. Schimbarea are totuși beneficiile ei, prin scoaterea din zona de confort, dezvoltarea de noi abilități de comunicare și integrare și, în același timp, adaptarea din mers la sistemul românesc, la cantitatea de informație și, de ce nu, la regulile adesea mai rigide care se regăsesc în sistemul nostru școlar. Aurora Oprea

Procesul de tranziție și provocările administrative

Sistemul românesc de învățământ se confruntă cu o lipsă reală de mecanisme de tranziție pentru acești elevi. Un fost angajat al unui liceu a povestit că, deși existau programe pentru elevi audienți, profesorii erau "disperați că nu le pot da note". Consilierul vocațional Aurora Oprea explică faptul că elevii veniți din străinătate pot frecventa inițial cursurile ca audienți, până la finalizarea procedurilor administrative. Această abordare poate reduce presiunea, însă, în funcție de personalitatea copilului, poate genera "un comportament de excludere temporară și o piedică în integrarea în colectivul clasei”. În situațiile în care disciplinele studiate anterior diferă semnificativ, pot fi necesare evaluări sau examene de diferență.

Rolul părinților în acomodare: dincolo de note

În primele luni de acomodare, părinții ar trebui să evite presiunea pentru obținerea unor note maxime.

În ceea ce privește sistemul de notare din România, este posibil ca diferențele să fie majore în primele luni de acomodare. Rog părinții să nu pună presiune pe copil pentru a face performanță cu note maxime sau calificative și să acorde sprijin emoțional, să înțeleagă schimbarea majoră prin care acesta este nevoit să treacă. Aurora Oprea

Înainte de întoarcerea în țară, Aurora Oprea le sugerează părinților să discute deschis cu copilul despre schimbările anticipate și să îl sprijine prin lectură în limba română sau prin familiarizarea cu manualele școlare. De asemenea, o perioadă de acomodare înainte de integrarea efectivă într-o nouă clasă poate facilita crearea primelor legături sociale.

Poate exista o perioadă tampon în care copilul să acceseze activități precum cele de la Palatele Copiilor, cluburi sportive, cursuri de artă sau orice altă activitate extrașcolară potrivită vârstei și abilităților copilului, pentru a-și face prieteni înainte de a fi pus într-o colectivitate despre care nu știe nimic. Aurora Oprea

O problemă mai largă: adaptarea la curricula diferite

Dificultățile de adaptare nu sunt specifice doar copiilor reveniți din străinătate. Situații similare apar și la elevii care se transferă, în aceeași țară, între școli ce urmează programe educaționale diferite. Un elev care trece, de exemplu, de la un liceu cu sistem italian la unul cu programă românească poate descoperi că la anumite materii colegii săi au parcurs deja noțiuni necunoscute lui, în timp ce la altele poate fi el în avans. În astfel de cazuri, notele inițiale reflectă mai degrabă discrepanțele dintre cele două programe școlare decât nivelul real de pregătire al copilului.

Explorează subiectele:

Sistem educațional Adaptare școlară Dificultăți elevi

Distribuie Distribuie Comentarii