Comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, a declarat joi că, până în prezent, România a îndeplinit 14 din cele 22 de condiționalități stabilite de Comisia Europeană, dar se înregistrează întârzieri în domenii precum achizițiile publice, sănătatea și managementul deșeurilor.

"Vorbim foarte mult de bani, dar banii nu sunt totul. Capacitatea administrativă contează mai mult decât fondurile europene în sine. Banii sunt necesari, dar nu suficienți pentru a soluționa în mod corespunzător problemele din România. (...) Până acum, România a îndeplinit 14 din cele 22 de condiționalități stabilite de Comisia Europeană, dar se înregistrează întârzieri în domenii ca achizițiile publice, sănătatea și managementul deșeurilor", a afirmat Corina Crețu.

Ea a arătat că pentru următorii ani sunt prevăzute 280 de investiții în unități sanitare și ambulatorii de specialitate în sate și orașe, pentru 65 de unități de urgență în cadrul spitalelor județene și pentru trei spitale regionale.

"Am avut (...) ceremonia de aprobare a Programului Operațional Regional pe următorii ani în 23 iunie 2015. În cadrul acestui program se prevede înființarea a trei spitale regionale. (...) Sunt foarte tristă ca în martie 2016 să văd că nici măcar amplasamentele acestor spitale nu au fost determinate", a adăugat Crețu.

Comisarul european a menționat că niciuna dintre aceste investiții nu poate fi implementată din cauza faptului că nu a fost întocmită până acum harta infrastructurii sanitare care să prezinte nevoile clare în domeniul sănătății și că i-a avertizat despre acest lucru pe toți miniștrii și autoritățile cu care s-a întâlnit până acum.

"Situația este similară în cazul managementului deșeurilor. Avem investiții de 380 de milioane de euro pentru dezvoltarea managementului deșeurilor, dar și în acest domeniu nu există încă un plan național", a adăugat Corina Crețu.

Potrivit comisarului european, experiența arată că toate statele europene au întâmpinat greutăți la început în folosirea fondurilor, iar politizarea acestui subiect nu este benefică.

"Sunt convinsă că toți miniștrii au făcut eforturi pentru implementarea fondurilor europene. (...) România este stat membru al UE de opt ani de zile, a demarat utilizarea fondurilor europene într-un ritm lent, iar la finalul perioadei 31 decembrie 2015 a fost foarte greu să recupereze întârzierile acumulate. Trebuie să avem grijă ca acest scenariu să nu se mai repete", a subliniat Crețu.

Ea a arătat că au fost rezultate cu impact pozitiv în unele domenii, dar că, în altele, rezultatele au fost dezamăgitoare.

"Ca să salvăm proiectele majore, le-am introdus în perioada 2014 — 2020, ceea ce înseamnă că o mare parte din bani pentru această perioadă vor fi folosiți pentru încheierea unor lucrări care aveau termen 31 decembrie 2015", a spus Corina Crețu.

AGERPRES