Creiere fosilizate, conservate în pirită timp de 520 de milioane de ani, descoperite în China
O descoperire incredibilă a fost făcut de paleontologi în sud-vestul Chinei: mai multe creiere primitive fosilizate în pirită, vechi de aproximativ 520 de milioane de ani, alături de alte rămășițe fosile aparținând unor creaturi asemănătoare creveților, denumite Fuxianhuia protensa, conform Live Science.
Aceste animale nevertebrate, cu corpul lung de doar câțiva centimetri, trăiau pe fundul mării, în ape puțin adânci, în Cambrian. Paleontologii coordonați de Nicholas Strausfeld, neurolog la Universitatea din Arizona, au mai descoperit un creier fosilizat din Cambrian în 2012, însă era vorba de un singur specimen. De această dată au fost descoperite 7 fosile de Fuxianhuia protensa și fiecare dintre ele prezenta resturi de creier. Această descoperire este prezentată în ultimul număr al revistei Current Biology.
Studiul acestor fosile a demonstrat că nevertebratele din specia F. protensa aveau un creier surprinzător de complex, compus din trei părți: protocerebrum, deutocerebrum și tritocerebrum. Această complexitate este similară celei întâlnite la crustaceele și insectele din zilele noastre, care fac parte, ca și F. protensa, din încrengătura Artropoda.
Studiul explică și cum a fost posibilă conservarea țesutului nervos timp de jumătate de miliard de ani. Creierul fosilizat apare ca o umbră închisă la culoare pe fosilele îngălbenite. Această pată închisă la culoare este bogată în carbon și este suprapusă pe pirită, pe când celelalte țesuturi fosilizate sunt bogate în fier.
Pentru ca procesul de fosilizare să poată începe, aceste artropode străvechi au fost îngropate foarte rapid, probabil în urma unei alunecări sau surpări subacvatice de teren. Presiunea exercitată de sedimentele fine care au acoperit corpurile acestor nevertebrate a eliminat oxigenul și apa din creierul acestor animale, reducând acest organ la stadiul de peliculă bogată în carbon.
Apoi, bacteriile aflate în sedimente au consumat materialul organic eliminând un compus denumit bisulfat în locul în care se afla creierul. Acest bisulfat a reacționat apoi cu fierul din jur generând mici depozite de pirită.
Faptul că acest proces de fosilizare a fost posibil demonstrează că aceste nevertebrate aveau un sistem nervos central cu o densitate ridicată, format din celule foarte apropiate una de cealaltă. Această densitate i-a permis creierului să suporte greutatea sedimentelor care au acoperit aceste animale.
În provincia chineză Yunnan, unde a fost realizată această descoperire, a mai fost identificat un specimen de F. protensa cu întregul sistem circulator fosilizate în anul 2013. Aparatul digestiv al acestor nevertebrate a fost de asemenea, descoperit pe un sit din această provincie, conservat în rocă. AGERPRES
