Cristian Bivolaru, director Farul, a colaborat cu Securitatea: „Am fost șantajat”. Dosarul „George”
Cristian Bivolaru figurează în arhivele Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ca titular al dosarului de rețea R45846. Acesta a recunoscut public trecuta sa colaborare cu serviciile secrete comuniste, detalii fiind prezentate inițial de Gazeta Sporturilor .
Cristian Bivolaru/FOTO: Captură video Youtube/Farul Constanța TV
Documentele de arhivă indică faptul că Bivolaru a semnat „Angajamentul” său de colaborare cu serviciile secrete comuniste pe 18 mai 1982, la aproximativ un an după ce își încheiase studiile la Facultatea de Limbi Străine din București, specializarea polonă-engleză.
În vara aceluiași an, Bivolaru a notat în angajament: „În acest sens, voi furniza informații în mod scris și voi semna cu pseudonimul «George». Informațiile furnizate vor fi sincere și obiective. Mă angajez să păstrez legătura în mod organizat cu organele de securitate și să nu profit de calitatea pe care o am de a colabora cu Securitatea”.
Cristian Bivolaru a absolvit liceul „Mihai Viteazul” din București în 1977, iar apoi a urmat cursurile Facultății de Limbi Străine, secția polonă-engleză, finalizând studiile în 1981. Ulterior, în toamna aceluiași an, a fost angajat ca traducător la Întreprinderea „Steaua Electrică” din Fieni, județul Dâmbovița.
Un raport clasificat „strict secret” de la acea vreme arată că Securitatea l-a evaluat pozitiv pe Bivolaru, descriindu-l ca o persoană sinceră, dispusă să furnizeze informații și să sprijine instituția. Pe baza acestor concluzii, un raport de recrutare ca informator a fost întocmit pe 16 mai 1982 și aprobat de lt. col. Iftime Neculai, șeful Securității Dâmbovița. Două zile mai târziu, pe 18 mai 1982, Bivolaru a fost înregistrat oficial în rețeaua de informatori sub numele conspirativ „George”, stabilindu-se ulterior și sistemul de comunicare codificat cu ofițerul său de legătură. Deși în dosarul său nu au fost găsite alte note informative semnate „George”, documentele disponibile sugerează o apreciere constantă a sa din partea Securității.
Perioada post-revoluționară și controversele
După Revoluția din 1989, dosarul de informator al lui Cristian Bivolaru, alias „George”, a fost predat de SRI către CNSAS pe 12 august 2005, conform ștampilei de evidență din dosarul R45846. În septembrie 2005, Bivolaru și-a consultat propriul dosar la CNSAS, fapt înregistrat în fișa de studiu a documentului. Pe 25 octombrie 2005, el și-a dat demisia de la Federația Română de Fotbal (FRF), motivând acuzațiile „jignitoare și neadevărate” lansate la adresa sa de președintele FRF de atunci, Mircea Sandu, care criticase activitatea sa din ultimii trei ani.
În timpul mandatului său la FRF, Cristian Bivolaru a fost implicat în două controverse. În 1993, a semnat un document fals care atesta selecția lui Vasile Miriuță la echipele naționale ale României, cu scopul de a-i facilita un transfer în Franța. Ulterior, în 1997, a fost acuzat de fostul președinte al FRF, Mircea Pascu, de deconturi frauduloase în timpul deplasărilor echipei naționale. Bivolaru l-a acționat în judecată pe Pascu pentru calomnie, însă instanțele au respins acțiunea și i-au dat câștig de cauză lui Pascu.
Explicațiile lui Bivolaru: „Am fost șantajat”
Contactat de Gazeta Sporturilor, Cristian Bivolaru a recunoscut colaborarea cu Securitatea. „Am semnat în urma unui șantaj. Am avut un conflict cu un coleg de etnie maghiară, securistul de la întreprindere a aflat și mi-a pus în vedere că risc să fiu dat afară. E contextul în care am acceptat colaborarea cu Securitatea într-un moment în care abia ieșisem de pe băncile facultății, eram căsătorit, aveam un copil mic, pe Octavian”, a declarat el.
Bivolaru a descris situația ca fiind una „fără ieșire”, care îl punea în pericol de a rămâne fără un loc de muncă.
Vă rog să vă închipuiți acea situație, practic fără ieșire, cu pericolul de a rămâne pe drumuri, în timp ce trebuia să am grijă de familie. Mergeam luni dimineața la Fieni, mă întorceam sâmbătă seara, îmi vedeam copilul o zi și trebuia să revin. Ar trebui să vă puneți în postura acelor timpuri pentru a înțelege situația critică. Securitatea a mai încercat să mă activeze și după ce am ajuns la FRF, în 1986. Prin ‘87, m-a chemat Marin Bărbulescu, șeful Miliției Capitalei, să mă aducă la Victoria. Probabil mizau să mă facă ofițer și apoi să-mi traseze și alte însărcinări. Am refuzat și am preferat să rămân în federație.
— Cristian Bivolaru
Cristian Bivolaru susține că nu și-a studiat niciodată dosarul de la CNSAS și afirmă că, în anii '90, a primit o adeverință care atesta că nu exista nimic pe numele său. Totuși, evidențele CNSAS contrazic această afirmație, indicând că el și-a consultat dosarul în 2005. De asemenea, el menționează o eroare în dosarul său privind data înscrierii în PCR, precizând că a devenit membru în iunie 1984, nu în 1987, și a prezentat carnetul de partid în sprijinul declarației sale.
Bivolaru a mai declarat că și-a părăsit funcția de director general al Farului la 1 iulie și că s-a retras din viața publică. Cu toate acestea, clubul nu a anunțat oficial plecarea sa, iar numele său figurează în continuare în organigrama de pe site-ul oficial al Farului.
Explorează subiectele:
