Cristian Bușoi, mesaj ferm din Parlamentul European: Trecerea la economia verde trebuie să se bazeze pe investiții uriașe în industrie

Cristian Bușoi, mesaj ferm din Parlamentul European: Trecerea la economia verde trebuie să se bazeze pe investiții uriașe în industrie

Uniunea Europeană și-a făcut parte din datorie, reușind performanța de a stabili un record al investițiilor în domeniul Sănătății, a declarat eurodeputatul PPE Cristian Bușoi, responsabil pentru emblematicul program EU4Helath, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

În acest context, Bușoi a lansat un apel la adresa statelor membre de a ”își adune energia și priceperea pentru a accesa acești bani europeni”, apreciind că, în România, în special,  ”este nevoie de investiții în prevenirea și combaterea bolilor, în îmbunătățirea accesului la asistență medicală, completarea stocurilor naționale de produse esențiale necesare în situații de criză, constituirea unei rezerve de personal medico-sanitar de sprijin și în digitalizarea sistemului de sănătate pentru a evita și combate fraudele din sistem.”

Redăm mai jos interviul integral: 

CaleaEuropeană.ro: Primul dintre cele patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni din cadrul Conferinței privind viitorul Europei și-a început activitatea cu o sesiune la Strasbourg, tema principală a discuțiilor fiind axată pe ”o economie puternică, justiție socială, locuri de muncă/ educație, tineret, cultură, sport/ transformare digitală”. Din calitatea de președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European ați făcut apel în repetate rânduri la intensificarea procesului de digitalizare. Cum va contribui digitalizarea la revenirea pieței muncii, pe fondul schimbărilor fundamentale prin care va trece economia?

Cristian Bușoi: A patra revoluție industrială a început deja. Economia va fi conectată din ce în ce mai mult la tehnologie, la internet de mare viteză – în UE vorbim deja despre 6G – la serviciile cloud. Economia viitorului se va baza pe date, iar gestionarea acestora va genera noi tipologii de locuri de muncă. O estimare a experților arată că, până în 2030, numai în România, robotizarea va aduce 1 milion de noi locuri de muncă: de la analiști capabili să proceseze informațiile și să le folosească pentru a genera plus valoare, până la Inteligență Artificială și la ingineri care să testeze și să proiecteze tehnologii avansate, de la dezvoltatori de aplicații, până la specialiști în eliminarea blocajelor, securizarea datelor și siguranța rețelelor. Planul UE de redresare economică cere ca statele membre să aloce cel puțin 20% din Facilitatea de redresare și reziliență în valoare de 672,5 miliarde euro pentru tranziția digitală. Programele de investiții, cum ar fi Orizont Europa centrate pe cercetare și inovare și Facilitatea Conectarea Europei, centrată pe infrastructură, alocă de asemenea sume fără precedent și pentru progresele digitale. În UE avem, în premieră și un instrument financiar axat pe susținerea tehnologiei. Programul se numește Europa digitală și a fost adoptat în această primăvară de Parlamentul European. Prin acest Program se vor derula investiții în cinci domenii cheie pentru viitor: supercalcul (2,2 miliarde euro), Inteligență Artificială (2,1 miliarde euro), securitate cibernetică (1,6 miliarde euro), competențe digitale avansate (0,6 miliarde euro) și asigurarea utilizării pe scară largă a tehnologiilor digitale în întreaga lume, economie și societate (1,1 miliarde euro). Europa digitală își propune, așadar, să investească în infrastructura digitală, astfel încât tehnologiile strategice să poată contribui la stimularea competitivității Europei și a tranziției ecologice, precum și la asigurarea suveranității tehnologice, misiune asumată de Parlamentul European.

CaleaEuropeană.ro: Pandemia provocată de coronavirus a scos la iveală nevoia de sisteme de sănătate mai reziliente, cu o coordonarea mai solidă la nivel Uniunii Europene. Dumneavoastră sunteți cel care a negociat în numele Parlamentului European emblematicul Program de Sănătate al UE (EU4Health), în valoare de 5,1 miliarde de euro. Vom asista în viitor la o veritabilă Uniune a Sănătății, în contextul în care Comisia Europeană depune deja eforturi pentru crearea acesteia, și va reuși Bruxelles-ul să micșoreze decalajul de performanță dintre sistemul de sănătate din Europa Centrală și de Est și cel din Europa de Vest?

Cristian Bușoi: Principalele responsabilități în materie de sănătate le revin statelor membre, dar Uniunea Europeană poate, trebuie și își aduce propria contribuție.  Ce poate face Bruxelles-ul este să susțină financiar statele membre. Programul de Sănătate al UE, EU4Health, pentru care sunt responsabil în Uniunea Europeană, are un buget record 5,1 miliarde de euro. Este cel mai mare buget pe care Sănătatea l-a avut în toată istoria UE. Încă ceva la fel de important este pentru prima dată când Sănătatea are un Program independent și nu mai este o componentă a unui Program mai mare.  Pentru 2021 – 2022, programul se concentrează pe patru priorități cu o finanțare de peste 310 de milioane euro: pregătirea pentru criză, prevenirea bolilor, sisteme de sănătate și forță de muncă în domeniul sănătății mai puternice și digitalizare. Peste toate acestea avem lupta împotriva cancerului, care este o prioritate absolută la nivelul întregului program cu aplicare în perioada 2021 – 2027. Stabilim astfel un alt record al investițiilor UE în domeniul Sănătății, pentru care în special pacienții și medicii au militat activ în ultimii ani. Așadar, Bruxelles-ul și-a făcut parte din datorie și a reușit o performanță pentru finanțarea Sănătății. Urmează acum ca statele membre să își adune energia și priceperea pentru a accesa acești bani europeni. În România, în special, este nevoie de investiții în prevenirea și combaterea bolilor, în îmbunătățirea accesului la asistență medicală, completarea stocurilor naționale de produse esențiale necesare în situații de criză, constituirea unei rezerve de personal medico-sanitar de sprijin și în digitalizarea sistemului de sănătate pentru a evita și combate fraudele din sistem. EU4Health este răspunsul la toate aceste probleme.

CaleaEuropeană.ro: Cancerul este a doua cauză a mortalității în țările UE și este unul dintre principalii factori care contribuie la decesele premature în UE, având un impact nu doar asupra sănătății cetățenilor europeni, dar și asupra sistemelor de sănătate și sistemelor sociale. Comisia Europeană a lansat deja la începutul acestui an primul plan european de combatere a cancerului, axat pe patru domenii de acțiune: prevenire, depistare timpurie, diagnostic și tratament și îmbunătățirea calității vieții. Va reuși Uniunea Europeană să reducă inegalitățile care există pentru investigații, diagnostic și tratament între statele membre?

Cristian Bușoi: Cancerul este o boală care nu cunoaște granițe și nu ține cont de statut social. În Europa, 3, 5 milioane de cetățeni sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an. Din păcate, șansele la viață ale acestor pacienți nu sunt egale. Pentru o femeie din România riscul de a muri de cancer este de 16 ori mai mare decât pentru o femeie cu același diagnostic din Italia. A recunoscut-o chiar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în dezbaterea publică ce a avut loc în plenul Parlamentului European odată cu lansarea Planului European de Combatere a Cancerului, la începutul acestui an. Acest Plan unic în UE este un proiect al Parlamentului și al Comisiei Europene, cu o finanțare de 4 miliarde de euro, care se bazează pe 4 piloni: prevenție, depistare timpurie, diagnosticare – tratament și îmbunătățirea calității vieții pentru pacienții bolnavi de cancer și pentru cei care s-au vindecat de cancer. Pe scurt, Planului European de Combatere a Cancerului este un angajament ferm față de pacienții bolnavi de cancer.  Mai mult, în Parlamentul European avem Intergrupul de Luptă Împotriva Cancerului. În calitate de președinte al acestui grup am adresat recent o scrisoare comisarului european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, și am primit asigurări că UE se va implica în ajutarea copiilor diagnosticați cu cancer, cărora le garantează acces rapid la depistare, diagnostic și tratament, prin „Inițiativa privind ajutorarea copiilor cu cancer”. Prin răspunsul pe care mi l-a oferit comisarul Kyriakides a promis că UE prin Comisia Europeană va finanța cercetarea pentru descoperirea de noi medicamente pentru tratarea, fără reacții adverse, a cancerului la copii și va acționa ferm pentru reducerea inegalităților care există astăzi între Estul și Vestul Europei în ceea ce privește accesul la îngrijire și tratament pentru copiii și tinerii care suferă de cancer. Peste 35.000 de copii și tineri sunt diagnosticați cu cancer în fiecare an. În unele state membre, rata de supraviețuire a copiilor bolnavi este mult mai mică decât în alte țări ale UE, lucru care ne demonstrează că trebuie acționat urgent. Referitor la accesul la medicamente inovative și la criza de medicamente pentru bolnavii de cancer încă așteptăm un răspuns de la Comisia Europeană, care trebuie să decidă până la începutul lunii decembrie dacă UE va putea achiziționa aceste medicamente centralizat, așa cum s-a întâmplat în cazul pandemiei de COVID-19.

CaleaEuropeană.ro: Comisia Europeană a adoptat la mijlocul lunii iulie un pachet de propuneri care să pregătescă politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale UE să scadă cu cel puțin 55%, comparativ cu nivelul din 1990. Există voci potrivit cărora studiile de impact ale acestui pachet sunt incomplete. Este necesar în acest context un dialog cu industria și cetățenii, astfel încât nicio regiune din UE să nu rămână în urmă iar tranziția să fie una corectă și incluzivă?

Cristian Bușoi: Dialogul argumentat este cheia pentru orice chestiune de impact, cu atât mai mult cu cât aceasta va aduce schimbări în premieră. Acordul Verde pe care ni l-am asumat în UE și cele două praguri 2030 și 2050 înseamnă o reaorganizare a tot ceea ce știam până acum: de la mașinile pe care le vom conduce și ne vom izola casele, până la modul în care vom produce ciment, vom avea grijă de terenurile arabile și de păduri sau cum vom produce energia. Având un impact atât de mare, este firesc să existe un dialog cu toți actorii implicați: legiuitori, industrie și societatea civilă. De altfel, la Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie pe care o conduc în Parlamentul European noi am făcut și facem în continuare acest exercițiu al comunicării tocmai pentru a lua decizii argumentate și în cunoștință de cauză. Am invitat la dialog atât Comisia Europeană, cât și repezentanți ai industriei, cercetători și profesori, tocmai pentru a avea taboul complet al impactului pe care îl vor avea aceste schimbări asupra cetățenilor și companiilor. Deciziile pe care le vom lua nu trebuie să creeze dezechilibre și falii între statele membre. Nu toți pornim de la aceeași linie de start. Nevoile nostre sunt diferite. Da, cu toții sutem de acord că este nevoie de o schimbare radicală, că nu mai putem continua așa. Avem nevoie de tehnologii noi, care să polueze mai puțin și avem nevoie de surse noi de energie. În prezent, UE revizuiește normele privind finanțarea proiectelor transfrontaliere de infrastructură energetică pentru a-și îndeplini obiectivele climatice. Noi la Comisia ITRE avem o dezbatere aplicată pentru susținerea infrastructurii pentru hidrogen și pentru captarea și stocarea carbonului. Se estimează că hidrogenul ar putea asigura 20-50% din cererea de energie a UE în transport și 5-20% în industrie până în 2050. Analizăm de asemenea posibilitatea ca energia să poată fi obținută cu ajutorul mareelor și al valurilor și folosirea algelor ca biocombustibil. Sunt chestiuni care trebuie analizate serios înainte de luarea unei decizii ferme.

CaleaEuropeană.ro: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a pledat la începutul lunii martie pentru un pact ecologic global, anticipând raportul experţilor ONU în domeniul climei (IPCC), potrivit căruia ”ne apropiem periculos de mult de momentul în care va fi prea târziu”, un avertisment cât un ultimatum. Poate Uniunea Europeană să mobilizeze un efort comun mondial, asumându-și rolul de lider în combaterea schimbărilor climatice, în contextul în care Europa este responsabilă pentru mai puțin de 10% din emisiile cu efect de seră la nivel global?

Cristian Bușoi: Da, suntem pe ultima sută de metri, când putem lua decizii bune acum, care pot să își facă efectul scontat în timp. Chiar daca la nivelul UE noi suntem responsabili doar de 10% din consum, asta nu înseamnă că nu putem să nu ne implicăm cu toată forța pentru a convinge și statele care trebuie să își reducă emisiile. UE are pârghii economice,  politice pe care trebuie să le folosească. Trebuie să fim lideri în acest domeniu, să arătăm prin forța exemplului că luăm măsurile necesare, iar în paralel să folosim toată puterea diplomatică,  toată forța politică pentru ca toate statele să înțeleagă că avem o responsabilitate comună pentru aceasta planeta. Este casa noastră,  a tuturor și toți trebuie să ne îngrijim de ea, exact ca într-o familie. Nu putem funcționa altfel, unul să facă curat, iar alt membru al familiei să pună mizeria în mijlocul casei. UE are forța necesară să convingă și ceilalți actori implicați.  Alături de SUA suntem cei mai în măsură să stabilim acest trend.


Eurodeputatul PPE Cristian Bușoi este președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din PE, responsabil al UE pentru emblematicul program de Sănătate, EU4Health, și al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

Grupul Partidului Popular European (Grupul PPE) este cel mai mare și cel mai vechi grup din Parlamentul European. Ca și în trecut, Grupul PPE continuă să se afle în prima linie a viitorului european. Astfel, ca parte a eforturilor pentru Conferința privind viitorul Europei, popularii europeni au lansat propria platformă “FutureofEurope“.

“Europenii se pot mândri cu realizările lor. Am fost martorii celei mai lungi perioade de pace, am creat și consolidat democrații acolo unde au existat cândva regimuri comuniste și fasciste, ne-am îmbunătățit sistemele de protecție socială, am gestionat provocările economice, creând milioane de locuri de muncă și am ridicat ștacheta pentru standardele mondiale de mediu. (…) Credem într-o Europă puternică și unită și dorim să o îmbunătățim pentru generațiile viitoare. Alăturați-vă nouă și aveți un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei” este îndemnul manifestului promovat de grupul PPE.

Conferința privind viitorul Europei reprezintă o ocazie unică și oportună pentru cetățenii europeni de a dezbate provocările și prioritățile Europei. Indiferent de locul de proveniență sau de activitate, acesta este locul în care să reflectați la viitorul pe care îl doriți pentru Uniunea Europeană. Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană s-au angajat să asculte cetățenii europeni și să dea curs, în limitele competențelor lor, recomandărilor formulate. Se preconizează că, până în primăvara anului 2022, conferința își va prezenta concluziile astfel încât să ofere orientări privind viitorul Europei.

Sursa: caleaeuropeana.ro

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 VIDEO Ea i-a „spart mațele” lui Bendeac!

2 Așa arată sfidarea României...

3 „Din peste 850 de milioane de dolari, în 1990 când a fost lichidată ICE Dunărea s-au găsit 20 de dolari”

4 Priviți ce urgie e în Marea Britanie! Meteorologi: Condițiile sunt "terifiante"

5 România are 18 miliardari, cu 7 mai mulți decât anul trecut