Criză majoră în Sănătate: Ambulanța rămâne fără bani de salarii pe final de an
Ambulanța nu mai au bani de salarii pentru ultimele luni din an Foto: Arhivă
Documentele pregătite pentru viitoarea rectificare bugetară scot la iveală o situație critică în sistemul sanitar. Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au înaintat o solicitare de suplimentare a fondurilor cu peste 8,2 miliarde de lei, sumă indispensabilă pentru acoperirea cheltuielilor până la sfârșitul anului 2026. Banii sunt necesari pentru susținerea spitalelor, a Unităților de Primiri Urgențe (UPU), a structurilor SMURD, a programelor naționale de sănătate, dar și pentru Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și serviciile de ambulanță.
Salariile de la Ambulanță, în pericol pentru finalul anului
Cea mai presantă problemă financiară se înregistrează la nivelul serviciilor publice de ambulanță, unde deficitul estimat pentru plata salariilor aferente lunilor noiembrie și decembrie se ridică la 168 de milioane de lei, conform datelor TVR Info .
Datele oficiale ale ministerului arată că bugetul alocat în 2026 pentru cheltuielile de personal din acest sector a fost de 1,81 miliarde de lei. Cum în primele zece luni ale anului s-au consumat deja 1,639 miliarde de lei, în conturi au mai rămas doar 171,1 milioane de lei. Această sumă reprezintă doar jumătate din necesarul estimat pentru ultimele două luni ale anului, care se ridică la 339,1 milioane de lei.
Reprezentanții Ministerului Sănătății avertizează că epuizarea fondurilor înainte de finalul anului va bloca plata integrală și la timp a drepturilor salariale. Instituția subliniază că asistența medicală de urgență trebuie asigurată în regim permanent, iar eventuale tăieri de personal sau diminuări ale costurilor salariale ar afecta direct capacitatea de intervenție. Din acest motiv, oficialii cer fie includerea sumelor în viitoarea rectificare bugetară, fie identificarea unei soluții financiare alternative până la aprobarea acesteia.
Aproape 6,9 miliarde de lei pentru CNAS și concedii medicale
Cea mai mare parte a sumei solicitate la rectificare, mai exact 6,873 miliarde de lei, ar urma să meargă către Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Din acești bani, 2,585 miliarde de lei sunt prevăzuți pentru echilibrarea bugetului fondului, în timp ce restul de 4,288 miliarde de lei sunt necesari pentru a acoperi gaura financiară generată de plata concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.
Totodată, în baza legislației privind finanțele publice, Ministerul Sănătății a cerut și deblocarea sumelor reținute în proporție de 10%.
Solicitări pentru UPU, SMURD și tăieri de la alte proiecte
Strict pentru capitolul bugetar „Sănătate”, ministerul de resort cere o suplimentare de peste 1,24 miliarde de lei. Acești bani sunt destinați salariilor, achiziției de medicamente și materiale sanitare, derulării programelor naționale de sănătate, tratamentelor în străinătate, serviciilor județene de ambulanță și funcționării structurilor de urgență.
Din această sumă, aproape 224 de milioane de lei sunt direcționați specific către UPU și SMURD. Fondurile vor acoperi costurile pentru medicamente, materiale sanitare, consumabile, investigații medicale, reparația și întreținerea echipamentelor, dar și carburanții și mentenanța autospecialelor. De asemenea, banii vor asigura funcționarea heliporturilor medicale și salariile personalului care le deservește.
În contrapartidă, pentru a mai echilibra balanța, Ministerul Sănătății propune și o serie de reduceri ale unor alocări actuale. Mai exact, se solicită tăierea creditelor de angajament cu 5,36 miliarde de lei și diminuarea creditelor bugetare cu 700 de milioane de lei, măsuri care vizează în special programele cu finanțare rambursabilă și proiectele derulate din fonduri externe.
Oficialii din Sănătate insistă asupra identificării de urgență a resurselor financiare pentru acoperirea deficitului și achitarea obligațiilor până la finalul anului, argumentând că sumele solicitate reflectă nevoi imediate și reale, fără de care servicii esențiale precum ambulanța riscă să fie grav afectate.
Explorează subiectele:
