Criza politică declanșată de PSD lasă spitalele și pompierii fără bani pe final de an
Președintele PNL Ilie Bolojan Foto: Mediafax
Reuniți în ședința Biroului Politic Național, liberalii s-au împărțit în două tabere în privința votului de învestitură pentru Cabinetul propus de premierul desemnat Luca Niculescu. În timp ce o parte dintre liderii PNL solicită respingerea categorică a noului Executiv, Ilie Bolojan încearcă să își convingă colegii că blocajul politic nu mai poate continua, miza fiind chiar funcționarea statului român.
Efectele moțiunii PSD: cinci luni de paralizie administrativă
Actuala criză își are originea în demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în urmă cu peste cinci luni, printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD. Acel demers al social-democraților a aruncat țara într-un lung provizorat, lăsând la Palatul Victoria o echipă cu atribuții sever restrânse de legislația aplicabilă executivelor interimare.
În pofida acestor limitări legale, administrația interimară a fost nevoită să gestioneze dosare critice, de la închiderea PNRR și menținerea proiectelor în derulare, până la crize externe și energetice.
„Cu toate acestea, a fost o perioadă în care a trebuit să gestionăm finalizarea PNRR, proiectele și responsabilitățile pe care le-am avut în această perioadă, precum și toate efectele războiului din Golf, creșterea prețurilor la combustibili și seceta care a făcut ca aproximativ 20% din producția de energie a României să nu mai poată fi asigurată de centrala de la Cernavodă.” - Ilie Bolojan
Pentru că un guvern interimar nu are dreptul legal de a adopta ordonanțe de urgență pentru a face o rectificare bugetară amplă, mai multe instituții au ajuns la epuizarea resurselor financiare necesare până la finalul anului. Bolojan a subliniat că ieșirea din acest impas a depășit sfera calculelor de partid, devenind o urgență de responsabilitate administrativă.
Urgențele medicale și salvatorii, lăsați fără finanțare
Cea mai gravă situație se înregistrează în sistemul medical de urgență. Premierul interimar a acuzat Ministerul Sănătății că a alocat la începutul anului sume complet insuficiente, punând această decizie fie pe seama incompetenței, fie a unei acțiuni premeditate. Unele unități de primiri urgențe (UPU) au primit doar aproximativ 30% din bugetul necesar pentru întregul an.
Datele prezentate în ședința PNL arată discrepanțe majore între finanțările din 2025 și cele din 2026:
- La Spitalul Floreasca din București, unde se află cea mai mare unitate de primiri urgențe din țară, bugetul inițial din 2025 a depășit 10 milioane de lei, fiind suplimentat ulterior cu alte câteva milioane pentru a încheia anul. În schimb, la începutul lui 2026, alocarea a fost tăiată la mai puțin de jumătate, situându-se sub pragul de 5 milioane de lei.
- La UPU Târgu Mureș, după un buget inițial de 8 milioane de lei în 2025 (de asemenea suplimentat pe parcursul anului), suma alocată la startul anului 2026 a scăzut sub 4 milioane de lei.
Deși blocajele iminente au fost evitate temporar prin redistribuiri interne de fonduri în cadrul Ministerului Sănătății, Bolojan a avertizat că aceste unități nu vor putea funcționa normal până la sfârșitul anului fără o rectificare bugetară.
O criză similară afectează serviciile de ambulanță și inspectoratele pentru situații de urgență. Scumpirea carburanților cu 20–30% începând de la finalul lunii februarie, tendință menținută și în a doua parte a anului, a epuizat prematur bugetele acestor instituții, chiar și acolo unde calculele inițiale fuseseră făcute corect pentru 12 luni. Redistribuirile operate în interiorul Ministerului Afacerilor Interne și al Ministerului Sănătății au asigurat doar o gură de oxigen, insuficientă însă pentru a acoperi cheltuielile până în decembrie.
Miliarde de euro blocate în infrastructură din cauza supracontractării
Pe lângă criza din serviciile de urgență, statul se confruntă cu presiunea financiară a marilor proiecte de investiții aflate în șantier, afectate de supracontractările masive din anii precedenți. Liderul PNL a oferit exemplul Ministerului Transporturilor, unde au fost parafate contracte prin PNRR în valoare totală de 19,5 miliarde de euro, deși alocarea finală este de doar 4,6 miliarde de euro. Continuarea acestor lucrări deja demarate cere fluxuri suplimentare de bani, imposibil de asigurat în absența unor măsuri bugetare pe care doar un executiv plin le poate lua.
Scepticism față de miniștrii PSD, dar vot cerut din responsabilitate
Actualul premier desemnat, Luca Niculescu, reprezintă a patra încercare a președintelui României de a instala un șef al Executivului, după două nominalizări făcute la începutul verii și alte două în această toamnă. Lista noului Cabinet propus combină tehnocrați cu membri ai PSD — partidul care a declanșat criza politică și ale cărui practici sunt privite cu maximă reticență de către liberali.
Ilie Bolojan nu și-a ascuns lipsa de încredere în calitatea unora dintre miniștrii propuși și în modul de acțiune al social-democraților, recunoscând că nu are așteptări mari de la viitorul Cabinet, mai ales în contextul constrângerilor economice și bugetare severe estimate pentru anul viitor.
„Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă, evoluțiile politice din ultimii trei ani și lecțiile pe care le-am tras, dacă am face exclusiv un calcul strict politic, Partidul Național Liberal nu ar trebui să voteze învestirea acestui guvern. Știm care sunt capacitățile unora dintre cei nominalizați pentru funcțiile de miniștri, pentru că am lucrat cu o parte dintre ei. Cunoaștem, de asemenea, abordările Partidului Social Democrat.” - Ilie Bolojan
Cu toate acestea, președintele PNL a insistat că formațiunea sa nu își permite luxul unui vot negativ. Fiind partidul cu cea mai mare pondere dintre cele trei formațiuni care compun actualul Guvern interimar, PNL poartă, în viziunea lui Bolojan, principala responsabilitate pentru evitarea unui colaps instituțional în această perioadă.
Explorează subiectele:
