Cu ce se mai ocupă MAI: a sfințit capela de la arestul din Rahova
Ministerul Afacerilor Interne a marcat sfințirea unui spațiu de rugăciune amenajat în incinta Centrului de Reținere și Arestare Preventivă din Capitală, prezentând demersul pe rețelele sociale drept o dovadă a respectării demnității umane. Inițiativa a declanșat un val de reacții critice și ironii în mediul online, ridicând totodată semne de întrebare legate de tratamentul aplicat deținuților care aparțin altor confesiuni religioase.
Printr-o postare pe pagina oficială de Facebook, Ministerul Afacerilor Interne a făcut publică sfințirea capelei din cadrul Centrului de Reținere și Arestare Preventivă. Complexul funcționează în prezent pe strada George Georgescu, locație cunoscută în trecut drept Calea Rahova 37-39, unde a funcționat fostul arest al Securității comuniste. În contextul acestui eveniment religios ortodox, rămâne neclar cum se va garanta libertatea de cult pentru persoanele încarcerate care aparțin altor confesiuni recunoscute oficial de stat.
Reprezentanții ministerului au asociat evenimentul cu valorile instituționale: „Astăzi a fost sfințită capela Centrului de Reținere și Arestare Preventivă, un spațiu de reculegere care reflectă misiunea MAI de a apăra legea cu respect pentru demnitatea umană”. Mesajul a fost însoțit de un videoclip ce surprinde un sobor de preoți oficiind slujba în fața cadrelor de poliție aliniate în poziție de drepți, totul pe un fundal sonor asigurat de piesa formației „The Church will sing”.
Publicarea materialului a stârnit numeroase comentarii contradictorii din partea utilizatorilor. O parte dintre internauți au criticat vehement asocierea instituției cu ritualurile religioase. „Acuma toți hoții și toate bulendrele care intră acolo se sfințesc..?? Câtă prostie și îndobitocire în țara asta. !!”, a comentat Ana Boncuțiu. În același ton, Doru Oprea a atras atenția asupra caracterului statului: „În Franța care e stat laic nu există așa ceva. România e noul Iran? Cine e Ayatollahul?”. O altă reacție ironică a venit din partea lui Răzvan Popa: „Dar i-ați găsit, măh, pe ăi mai credincioși dintre daci! În rest, cu păpica, cu nănicul, sunt ok?”. În schimb, au existat și mesaje de susținere, precum cel transmis de Clara Gabriela Turturea: „Felicitări pentru respectul pe care îl arătați Bisericii Ortodoxe Române și credinței strămoșești. Se vede că ați învățat istorie și ați înțeles că identitatea românească s-a format în paradigma creștin ortodoxă”.
Dincolo de manifestările de imagine, sistemul se confruntă și cu deficiențe la nivel de management. Recent, fostul șef interimar al Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, comisarul-șef Radu-Adrian Moșuțan, a picat concursul organizat pentru ocuparea definitivă a acestei funcții, obținând o notă de 3,80 (menționată ulterior ca 3,82), în condițiile în care pragul minim de promovare era 7, după cum a relatat Sindicatul Europol . Cel de-al doilea ofițer înscris în cursă, comisarul-șef Vasile Iusco, nu s-a prezentat la examen.
Moșuțan a condus IPJ Cluj cu titlu interimar timp de doi ani, împuternicirea sa expirând în vara acestui an. Cu o carieră în poliție începută în ianuarie 1995, conform publicației CluJust , ofițerul a ocupat de-a lungul timpului mai multe poziții de comandă: împuternicit la Secția 1 Poliție Cluj-Napoca (octombrie 2018–martie 2019), conducerea temporară a Poliției Municipiului Gherla, adjunct al șefului Poliției Municipiului Cluj-Napoca începând cu august 2019 și șef împuternicit al structurii municipale în intervalul mai–august 2020.
Explorează subiectele:
