Culisele raportului republicanilor despre România: „Suntem o țintă politică sigură. Influența noastră este foarte mică la Washington”

România este victimă colaterală în lupta marilor companii de tehnologie americane cu UE, care a început să strângă șurubul reglementărilor și să dea amenzi consistente. „Dacă poți prezenta reglementarea ca abuz politic, automat îi subminezi și legitimitatea”, arată experții consultați.

Pe lângă acuzațiile la adresa Uniunii Europene de interferență în alegerile din unele țări membre, România este din nou pusă în lumina reflectoarelor de politicienii republicani de la Washington.

Raportul preliminar al Comisiei Juridice a Camerei Reprezentanților SUA menționează intervenția UE în alegerile unor țări precum Slovacia, Țările de Jos, Franța, Republica Moldova, Irlanda, dar țara noastră este singura care este acuzată, indirect, că a anulat alegerile din 2024 fără a avea argumete.

„Pe 6 decembrie, Curtea Constituțională a României a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale pe baza acuzației Serviciului Român de Informații conform căreia Rusia a desfășurat o campanie TikTok pentru a spori artificial sprijinul pentru Georgescu. Echipa internă de informații privind amenințările a TikTok nu a fost de acord cu această evaluare, informând în repetate rânduri autoritățile române și Comisia că nu are dovezi care să susțină acuzațiile lor”, se arată în raportul menționat.

Analiștii de securitate Nicolae Țîbrigan și Ștefan Popescu au explicat pentru „Adevărul” culisele apariției României din nou în prim-planul luptei politicienilor republicani cu Uniunea Europeană.

Analistul de securitate Nicolae Țîbrigan, președinte co-fondator al Asociației New Data Academy, o organizație neguvernamentală din România care are ca scop combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării media și digitale, și coordonator Digital Forensic Team, a susținut că România este victimă colaterală în luptă pentru bani a marilor companii americane de tehologie:

„Eu aș privi acest raport american nu ca pe o, să spunem, radiografie a democrației europene, așa cum vor americanii să o prezinte, ci mai mult ca pe o oglindă a unei alte bătălii, mult mai pragmatice. Aici vorbim despre bătălia pentru bani și pentru regulile economiei digitale. Iar România nu e altceva decât un decor. Subiectul real nu-l văd ca fiind alegerile noastre. Am citit acel raport și înțeleg că nu este asumată în integralitate de către Comisie, ci de către un staff al Comisiei. Și încă nu avem o asumare din partea întregii Camerei a Reprezenților. Este o comisie controlată de republicani. Evident că sunt niște interese al MAGA”.

Subiectul real nu este reprezentat de alegerile noastre, ci de faptul că, în sfârșit, Comisia Europeană a început această bătălie de a pune frână „vestului sălbatic” promovat online de mari companii Big Tech, precum TikTok, Meta, YouTube, spune expertul. Acestea nu mai pot funcționa ca în „vestul sălbatic”, ci primesc amenzi, li se cere o anumită transparență, anumite responsabilități.

„Asta doare, pentru că modelul lor de business nu tăiește din conținut calm, rațional, ci se bazează de emoții, furie, scandal. Practic algoritmii pe care se bazează aceste platforme nu hrănesc în sine adevărul, ci dopamina, adrenalina, acele substanțe care determină acea chimie a creierului care te determină să stai cât mai mult pe platforme. Și cu cât stai mai mult pe platforme, cu atât ai mai mari șanse să fii expus la multe reclame. Deci modelul se bazează pe venit, nu pe valori de libertate de exprimare și așa mai departe”, explică Țibrigan.

Cu cât e mai mult haos, cu atât sunt mai multe click-uri.

„Când Uniunea Europeană începe să curețe terenul ăsta digital de conturi false, boți, rețele coordonate, pe care aceste mari companii le permit, asta înseamnă mai puțin trafic și mai puțini bani pentru aceste platforme”, arată el.

Având acest model de business, rețelele au câștigat sume mari de bani pe baza celor campanii de imixtiuni în alegerii europene, astfel s-a ajuns, spune Țibrigan, la prezentarea drept cenzură și interferență politică a combaterii manipulării.

De ce a fost publicat acum acest raport?

„A venit exact într-o perioadă în care relația între Statele Unitele Americii și în UE este una destul de tensionată. Adică, am putea spune că relația trans-atlantică acum nu a murit, dar se află la ATI în ceea ce privește zona de reglementare digitală. Povestea e una mai veche, de zeci de ani au existat niște acuzații, sancțiuni din partea UE. Dar niciodată nu s-a ajuns la aceste declarații politice, pentru că respectivul raport trebuie văzut ca o declarație politică a zonei MAGA din partidul republican în raport cu Uniunea Europeană”, susține expertul.

Acest moment vine, spune el, și într-un context în care Comisia Europeană a început să aplice efectiv acele noi reguli din pachetul legislativ-digital, Digital Service Act și Digital Market Act: „Pentru prima dată a început să dea amenzi serioase, vorbim și la 10% din venitul global. Comisia Europeană a început să ceară schimbări concrete din partea platformelor. Acum nu mai suntem în faza de declarații. Suntem în fază strictă a sancțiunilor. Când reglementarea începe să coste miliarde, reacția, evident, cum era de așteptat, a devenit una politică.”

Iar momentul seamănă cu o furtună perfectă, arată Țibrigan. Europa intră într-un nou ciclu electoral, cu tema libertății de exprimare foarte sensibilă, iar Statele Unite la fel: „Dezbaterea despre tech, cenzură, polarizare a devenit un subiect de campanie internă. O campanie internă constantă. Și în acest context, un raport care ne spune că UE intervine în alegeri funcționează ca un instrument de presiune diplomatică și mediatică, eu așa îl văd. E mai puțin despre fapte și mai mult despre încadrare”. Ce înseamnă asta? Că dacă poți prezenta reglementarea ca abuz politic, automat îi subminezi și legitimitatea.

Țibrigan spune că nu e o coincidentă, ci o sincronizare: „E momentul când a început Europa să strângă cu adevărat șurubul asupra platformelor. Momentul coincide cu apariția acestei narațiuni care spune că șurubul ar fi de fapt o încălcare a democrației. Dar nu despre asta e vorba. Și insist că subiectul central nu e despre alegeri, nu e despr România, în general, România e folosită ca un pretext.”

De ce suntem din nou în prim-planul atenției administrației Trump?

România a ajuns în prim-plan, nu pentru că ar fi cel mai grav caz din UE privind imixtiuni în alegeri, spune Țibrigan: „A contat cel mai mult contextul, pentru că a fost un caz mediatizat de către anumite cercuri radicale republicane din Statele Unite, aici vorbim de Elon Musk și radicalii din MAGA. România e folosită ca pretext, nu este subiectul central. A fost folosită eronat ca pretext.”

În primul rând, spune el, suntem o țară de frontieră, la propriu și la figurat: „Suntem la granița estică a Uniunii Europene și NATO. Și suntem foarte aproape de Ucraina, de spațiu unde acum Rusia desfășoară constant operațiuni hibride. Inclusiv pe baza ultimelor operațiuni hibride ale Rusiei au fost anulate alegerile noastre.” Asta înseamnă că în România poți vedea mai clar decât în alte state cum arată manipularea digitală. „Adică am văzut rețele coordonate, am văzut acele conturi false apărute și în raport și în investigații jurnalistice independente, am văzut propaganda pe TikTok via Serbia, campanii artificiale, deci practic România a devenit, fără să vrea, un fel de laborator al războiului informațional rusesc în spațiu estic.”

România a devenit și „o țintă sigură politic". "Spre deosebire de Franța și Germania, România a fost aleasă pentru că nu are greutatea diplomatică să genereze un scandal major la Washington. Influenta noastră este foarte mică acolo. Vedem inclusiv după reacțiile anemice ale reprezentanților statului. Și dacă vrei să ataci reglementările impuse de Comisia Europeană, e mai simplu să folosești un exemplu al unei țări estice”, continua specialistul.

E începută ca periferică, deci costul politic e mai mic" „Practic, suntem folosiți acum ca studiu de caz, nu ca o miză grea.”

România acum permite statelor Unite să construiască o poveste simplă, spectaculoasă: „Uniunea Europeană, chipurile, a anulat alegerile, Bruxellesul intervine abuziv, libertatea de exprimare e suprimată în Uniune Europeană, uite unde a ajuns democrația europeană și așa mai departe. Sună mult mai dramatic decât o discuție tehnică despre moderarea conținutului, despre algoritmi, discuție care se ține între specialiști. Deci pentru un raport politic din Congresul Statelor Unite, cred că dramatismul a prins mai bine și prinde mai bine decât o discuție tehnică.”

Popescu: „dezbaterea e despre percepția României în cercurile de la Washington”

Analistul de politică externă Ștefan Popescu susține că raportul trebuie să preocupe autoritățile din România, chiar dacă este unul raport preliminar, pentru că traduce o anumită percepție înrădăcinată în anumite cercuri influente de la Washington: „Este în primul rând o problemă de politică externă. Lăsând la o parte argumentele, sau mai bine zis, lipsa argumentelor, cred că acest episod arată incapacitatea noastră de a duce la Washington mesajele corecte și de a accesa interlocutorii potriviți. Cred că aici este fondul problemei.”

Analistul a amintit că nu este vorba doar despre acest raport preliminar, ci și despre discursul vicepreședintelui Statelor Unite ale Americii, J.D. Vance, în prima sa intervenție de la München. „De atunci s-a scurs ceva timp și se pare că nu am reușit să refacem, să reînodăm dialogul la cel mai înalt nivel cu Statele Unite ale Americii”, detaliază el.

Absența acestui dialog și lipsa capacității noastre de a transmite mesajele corecte, de a crea o percepție corectă la adresa României ne afectează pe noi toți, spune analistul.

„E vorba de principalul aliat al României, de principalul partener care se află și într-o fază de redefinire a priorităților, a prezenței sale și cred că dacă nu rezolvăm această problemă, riscul este ca a relația noastră bilaterală la un anumit nivel, nu spun la toate nivelurile, dar la un anumit nivel, cel politic, să fie puternic afectată”, arată Popescu.

Trei ani cu administrația Trump înseamnă „o eternitate” în condițiile actuale, completează el" „Primul an al președinției Donald Trump ne-a arătat capacitatea acestei administrații de a influența lucruri care erau puternic statornicite.”

Popescu susține că discuția importantă nu este despre lipsa de argumente, ci despre percepție cu privire la România care există în cercurile aflate la putere acum la Washington: „Întrebările importante sunt „De ce am ajuns aici?” „De ce n-am reușit să clarificăm lucrurile pentru partea americană? Ce facem pentru a schimba această percepție?”

„Relația cu Statele Unite ale Americii e de neînlocuit”

Niciun om responsabil, spune el, nu are interes ca relația cu SUA să se deterioreze. „Am văzut oameni care au lucrat cu președintele spunând că acesta nu este niciun semnal, că nu este o problemă. Eu zic că este o problemă.”

Legat de concentrarea președintelui Dan pe o relație bună cu UE, Franța, cu Germania, cu Marea Britanie, Popescu spune că „relația cu Statele Unite ale Americii e de neînlocuit, la fel cum relația cu fiecare partener strategic al României este de neînlocuit, fiecare are o funcție precisă. Relația cu Statele Unite are o funcție esențială, oferă dacă vreți, baza umbrelei noastre de securitate. Relația cu Franța contribuie, desigur, la umbrela de securitate a României, dar nu este baza. Nu putem compara capacitatea de descurajare a Statelor Unite ale Americii cu capacitatea Franței. Și vă spune asta un filo-francez, un om care iubește Franța. ”