Cum a ”fentat” CCR recomandarea Comisiei de la Veneția ca legislația electorală să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri: Posibilitatea ca Parlamentul să stabilească data scrutinului ”nu este un aspect esențial al legii electorale”, ”nu impietează cu nimic asupra securităţii juridice a cetăţeanului”

Cum a ”fentat” CCR recomandarea Comisiei de la Veneția ca legislația electorală să nu fie modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri: Posibilitatea ca Parlamentul să stabilească data scrutinului ”nu este un aspect esențial al legii electorale”, ”nu impietează cu nimic asupra securităţii juridice a cetăţeanului”

Curtea Constituțională (CCR) susține, în motivarea deciziei prin care a permis Parlamentului să fixeze data alegerilor în locul Guvernului, că actul normativ, deși adoptat cu câteva luni înaintea scrutinului, nu încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu fi modificată legislația electorală cu mai puțin de un an înainte, precizând că înlocuirea autorității care stabilește data alegerilor ”nu este un aspect esențial al legii electorale”, scrie G4Media.

Prin această decizie CCR a dat undă verde legii adoptate de majoritatea PSD – Pro România – ALDE – UDMR, potrivit căreia Parlamentul și nu Guvernul este cel care stabilește data alegerilor generale.

Decizia Curții a venit după ce guvernul a stabilit deja că alegerile parlamentare vor avea loc pe 6 decembrie. Mai mult, în motivarea deciziei, CCR precizează că hotărârea de guvern prin care a fost stabilită data alegerilor va fi anulată odată cu intrarea în vigoare a legii adoptată de opoziția majoritară din Parlament.

”Alegerile parlamentare vor avea loc peste termen, aşadar, într-un termen de cel mult 3 luni de la expirarea mandatului de 4 ani al Camerelor”, mai precizează Curtea Constituțională în decizia adoptată pe 29 septembrie și a cărei motivare a fost făcută publică pe 14 octombrie, așadar cu mai puțin de două luni înainte de alegeri.

Decizia a fost adoptată la limită, cu 5 voturi ”pentru” și 4 voturi ”împotrivă”. S-au opus admiterii legii judecătorii Daniel Morar, Marian Enache, Livia Stanciu și Simina Tănăsescu. În favoarea actului normativ promovat de PSD au votat judecătorii Valer Dorneanu, Attila Varga, Mona Pivniceru, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan.

Ce spune Comisia de la Veneția în ”Codul bunelor practici în materie electorală”:

  • Stabilitatea dreptului este un element important al credibilităţii procesului electoral şi este esenţială pentru consolidarea democraţiei. Prin urmare, modificarea frecventă a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul. Alegătorul poate conchide, în mod corect sau incorect, că dreptul electoral este doar un instrument cu care operează cei care sunt la putere şi că votul alegătorului nu mai este elementul esenţial care decide rezultatul scrutinului.
  • Necesitatea de a garanta stabilitatea nu privește, în practică, atât principiile fundamendale a căror contestare formala este greu de imaginat, cât cea a unor reguli mai precise ale dreptului electoral, în special a celor care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea teritorială a circumscripţiilor. Aceste trei elemente sunt frecvent – în mod corect sau incorect – considerate a fi factori decisivi în determinarea rezultatelor scrutinului. De aceea, trebuie evitate nu numai manipulările în favoarea partidului la putere, ci chiar tentativele de manipulare.
  • Ceea ce trebuie evitat, este nu atât modificarea sistemelor de scrutin – ele pot fi întotdeauna îmbunătăţite – ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (mai puţin de un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.

Cum își justifică CCR decizia de intervenție asupra legii electorale cu mai puțin de două luni înainte de alegeri

În motivarea deciziei, Curtea face referire la Codul bunelor practici elaborat de Comisia de la Veneția, precizând că un prim aspect al principiului securităţii juridice în materia electorală îl vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil.

”Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/ avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului”, se arată în motivare.

Apoi, Curtea explică de ce, în viziunea sa, reconfigurarea competenței autorităților publice de a stabili data alegerilor – competență transferată de la guvern la Parlament – ”nu este un aspect esențial al legii electorale care să intre sub incidența principiului securității juridice”.

”O asemenea opţiune a legiuitorului vizează un aspect ce ţine de repartizarea de competenţe între autorităţile publice, astfel că nici alegătorul nu este dezorientat de o atare schimbare de competenţă şi nici opţiunea sa politică în cadrul procesului electoral sau rezultatul alegerilor nu este influenţat/ă sau deturnat/ă”, susține Curtea în motivare.

Codul bunelor practici în materie electorală, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale privitoare la asigurarea securităţii juridice a cetăţeanului în contextul alegerilor au menirea de a proteja cetăţeanul de orice modificări legislative care îngreunează înţelegerea şi exercitarea scrutinului electoral ori a modului de votare, mai spune Curtea.

”Astfel, modificarea autorităţii competente să stabilească data alegerilor nu impietează cu nimic asupra securităţii juridice a cetăţeanului, din contră, este menită să asigure o valorificare în condiţii optime a drepturilor electorale ţinând seama de situaţia epidemiologică existentă”, se precizează în motivare.

”Din punctul de vedere al securităţii juridice, singura exigenţă care se impune în privinţa organului competent să stabilească data alegerilor este să nu se ajungă la situaţia în care două autorităţi publice să dispună şi să îşi exercite concomitent competenţa de a stabili data alegerilor parlamentare, pentru că o atare situaţie ar aduce confuzie în privinţa exercitării drepturilor electorale ale cetăţeanului şi ar crea un blocaj instituţional”, se mai arată în motivarea CCR.

În opinia Curții, legea adoptată pe 27 iulie reprezintă ”o expresie a principiului securității juridice” deoarece a lăsat suficient timp ”organului administrativ” (Guvernul – n. red.) să înțeleagă că i-a fost retrasă competența de a stabili data alegerilor.

”Nu se ajunge la situaţia în care ambele autorităţi publice să stabilească în mod concurent data alegerilor, organul administrativ cunoscând, astfel, din timp că i-a fost retrasă această competenţă”, susține Curtea.

Dar, pentru exact acest lucru s-a întâmplat, adică și Parlamentul și Guvernul fiind în situația de a stabili în mod concurent data alegerilor, CCR dă vina pe procedurile care trebuie îndeplinite pentru ca un act normativ să ajungă să intre în vigoare.

”Totuşi, având în vedere succesiunea derulării procedurilor constituţionale [termen de depunere a legii pentru exercitarea dreptului la sesizare a Curţii Constituţionale/ termen de promulgare şi sesizarea la limita termenului a Curţii Constituţionale/ procedura în faţa Curţii Constituţionale etc.], dacă intrarea în vigoare a legii analizate nu s-a produs cu un interval de timp suficient înainte de momentul la care Guvernul este ţinut potrivit legii-cadru să emită hotărârea de stabilire a datei alegerilor, această hotărâre emisă fiind îşi încetează de drept efectele de la momentul intrării în vigoare legii care îi retrage, temporar [în privinţa alegerilor organizate ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016], competenţa de a stabili data alegerilor”, conchide Curtea Constituțională.

Concluzia concretă:

  • ”Hotărârea Guvernului nr.744/2020 privind stabilirea datei alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.816 din 4 septembrie 2020, deşi emisă cu respectarea legii în vigoare la data respectivă [art.6 alin.(2) din Legea nr.208/2015], îşi încetează de drept efectele în urma intrării în vigoare a legii criticate”.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMA ORĂ Alegerea lui Iordache este nulă? Pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ sunt necesa…

2 PSD, ultima crimă / Iordache va fi ales astăzi preşedintele Consiliului Legislativ. Mandatul e pe viaţă

3 Augustin Zegrean / Votul pentru șefia Consiliului Legislativ este nul

4 Primele semne ale apropierii dintre PSD și USR PLUS

5 Noi informații / USR PLUS, scor peste așteptări la parlamentare / PSD și PNL merg cap la cap / Struțocămila lui Pont…