O întrebare bântuie capitalele occidentale: în ce mod amenințările nucleare - care au planat asupra războiului – au întârziat și restricționa un răspuns occidental mai eficient decât ar fi putut-o face adevăratele arme?, se arată într-o analiză Euromaidan Press.

Fostul șef al serviciilor de informații ucrainene, Illia Pavlenko, care a lucrat atât în contrainformații, cât și la vârful serviciilor de informații militare, a dezvăluit în premieră modul în care Rusia a orchestrat iluzia amenințării nucleare și cum e posibil ca această narațiune înșelătoare să fi costat victoria Ucrainei în 2022.

Mașina de înșelăciune nucleară

Într-un interviu acordat RBC-Ucraina, Pavlenko a detaliat modul în care serviciile speciale rusești plantează scenarii nucleare de coșmar prin agenți occidentali demascați. Modul de operare este o punere în scenă.

Agenții occidentali compromiși primesc documente care sugerează pregătirile nucleare rusești;

Acești agenți raportează serviciilor lor de informații despre posibile lovituri nucleare;

Politicienii occidentali primesc „dovezi” coroborate prin canalele oficiale

Deciziile privind ajutorul militar sunt ajustate în funcție de temerile legate de escaladarea nucleară

„Serviciile speciale ruse transmit informații despre faptul că au în vedere utilizarea armelor nucleare prin canale care le oferă siguranța că acestea vor ajunge la liderii țărilor occidentale”, a explicat el.

Serviciile de informații ruse identifică și exploatează agenții occidentali care se află deja sub supraveghere, iar apoi le oferă exact ceea ce vor ca Washingtonul să afle.

„De exemplu, au expus un agent recrutat de serviciile de informații occidentale. Dacă acesta este un personaj interesant pentru ei, nu îl arestează, ci efectuează „inserții” de documente sau strecoară informații pe care rușii au nevoie să le transmită prin intermediul lui”, explică Pavlenko.

Când materialele ajung pe biroul unui lider, așa a fost cazul cu președintele SUA de la acea vreme, Joe Biden, în octombrie 2022, acestea generează avertismente dure. „Nu ne-am mai confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy și criza rachetelor cubaneze”, era mesajul adresat lumii de Biden.

În acea perioadă, au apărut documente sugerând un atac nuclear tactic „undeva în Marea Neagră” pentru a provoca panică și a destabiliza Europa. Când agenții occidentali caută să verifice informația, serviciile de informații ruse intervin pentru a întări amenințarea cu o precizie coregrafică.

„Agentul a fost însărcinat să clarifice – unde, când și cum ar putea avea loc lovitura”, dezvăluie Pavlenko. „Rușii au observat că agentul începea să caute informații. Și apoi, pentru a spori efectul, au făcut modificări la doctrina lor nucleară, reducând pragul pentru utilizarea acestor arme nucleare”.

Oficialii americani au confirmat ulterior că tactica face parte din cea mai intensivă evaluare a amenințării nucleare de la criza rachetelor cubaneze.

CNN a raportat că, în 2022, agențiile de informații occidentale au interceptat comunicații care indicau că nivelurile inferioare ale sistemului rusesc „discutau în mod explicit despre un atac nuclear”. Directorul CIA, Bill Burns, s-a grăbit la Ankara pentru a se întâlni cu șeful serviciilor de informații ruse, Serghei Narișkin. Capcana a fost plantată.

Victoria înghețată a Ucrainei la Harkov

Septembrie 2022: Ucraina a spart liniile rusești din Harkov, recucerind 12.000 de kilometri pătrați cu viteza fulgerului. Câteva zile mai târziu, Putin a anunțat plasarea forțele nucleare în „alertă maximă”. Livrările de arme au înghețat.

„După începerea operațiunii de la Harkov în 2022, livrările noastre de arme au fost suspendate”, a explicat Pavlenko. „Aceasta a fost prima suspendare prelungită a livrărilor de arme. Poate că dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, războiul s-ar fi putut desfășura foarte diferit.”

Sistemele de arme care au sosit cu întârziere după contraofensiva ucraineană de la Harkov:

Tancuri Leopard 2: amânate până pe 25 ianuarie 2023

Rachete Patriot: anunțate în decembrie 2022, livrate în aprilie 2023

ATACMS: Solicitat în mod repetat în 2022-2023, livrate în octombrie 2023

F-16: Solicitate la începutul anului 2022 au fost livrate în 2024

Analiștii de la Institutul pentru Studierea Războiului au evaluat această situație în termeni duri.

„Incapacitatea Ucrainei de a organiza o contraofensivă ulterioară în noiembrie, după retragerea Rusiei din regiunea Herson a oferit Rusiei timp și spațiu pentru a-și stabiliza liniile și a pune presiune asupra Ucrainei, la care Kievul a trebuit să răspundă”, notează ISW, adăugând că, deși au existat mai mulți factori în joc, eșecul Occidentului de a furniza materialul necesar a fost „cu siguranță esențial”.

Teatrul unor presupuse pregătiri a armelor nucleare

De la începutul invaziei, Rusia a emis amenințări nucleare care corespund momentelor cheie ale conflictului:

27 februarie 2022: Putin pune forțele nucleare în „alertă maximă” după sancțiunile occidentale

Aprilie 2022: Exerciții nucleare după livrările de arme către Ucraina

21 septembrie 2022: „Nu blufez”, a spus Putin în timpul ofensivei ucrainene de la Harkov

Octombrie 2022: Afirmații despre pregătirile ucrainene de a lansa așa-numitele „bombe murdare”

Noiembrie 2022: Suspendarea unor livrări critice de arme în urma amenințării nucleare în Marea Neagră

Martie 2023: Anunțul desfășurării de arme nucleare tactice în Belarus

Noiembrie 2024: Rusia coboară oficial pragul de utilizare a armelor nucleare

Fiecare episod de amenințare declanșează reevaluarea livrărilor de arme occidentale, creând „ritmuri de escaladare” care favorizează în mod constant pozițiile rusești pe câmpul de luptă:

Influența culturală

Pavlenko a urmărit operațiunile moderne de influență până la cel mai de succes precedent al lor: rețeaua de spionaj Cambridge Five. Ofițerii britanici de informații, recrutați ca studenți de stânga, au petrecut decenii alimentând Moscova cu secretele NATO

„Au reușit”, afirmă Pavlenko, „pentru că au existat anumite segmente de oameni în Occident care credeau că se fac lucruri mărețe pentru oamenii obișnuiți din Uniunea Sovietică, că comunismul este viitorul lumii”.

Versiunea de astăzi este una mai complexă. „Ei comunică cu politicienii, corup pe cineva, dau privilegii altcuiva, deschid aceste centre culturale, organizează expoziții la Galeria Tretiakov în străinătate și influențează prin glorificarea artei rusești. Și în plus – propagandă, pentru a transmite informații maselor, prin mass-media și canale precum Russia Today, și crearea de ferme de roboți, plătind bloggeri.”

Această bază permite teatrului nuclear să funcționeze: „Plaseză o narațiune de care Rusia are nevoie maselor. E posibil să prindă rădăcini în rândul populației. Și apoi politicienii sau liderii acestor state străine reflectează asupra ei, ținând cont de opiniile și stările de spirit ale populațiilor lor”.

Cazul cancelarului Scholz

Politicienii nu pot ignora atitudinile societății, influențând interdicția asupra unor anumite lovituri și la diminuarea asistenței militare. Un prim exemplu: campania electorală a fostului cancelar Scholz.

„S-a bazat pe sondaje care arătau că populația germană era în mare parte împotriva creșterii ajutorului militar pentru noi. A răspuns acestor sentimente”, crede Pavlenko.

„Amenințările nucleare ale Rusiei suferă de probleme evidente de credibilitate, [dar] reticența extremă a multora din Occident de a testa hotărârea Moscovei înseamnă că aceste tactici au fost totuși extrem de eficiente”, a apreciat la rândul său Consiliul Atlantic.

În pofida aparentului joc la cacealma al Rusiei, șantajul nuclear rămâne cea mai puternică armă a Moscovei, în timp ce Ucraina plătește prețul după ce a crezut în garanțiile de securitate în schimbul renunțării la armele nucleare, comentează Euromaidan Press.