Cum a respins România avansurile Chinei: președintele Iohannis și premierul Cîțu au absentat de la marele summit organizat de Xi Jinping. Reprezentantul României a fost ministrul Economiei, Claudiu Năsui
România și alte cinci state est-europene au adoptat o strategie extrem de rece în relația cu China, având o participare doar la nivel de miniștri la marele summit organizat de Beijing în formatul 17+1 cu țările din estul și centrul Europei. La summit-ul organizat de președintele chinez Xi Jinping, unde majoritatea țărilor au fost reprezentate la nivel de președinte sau premier, România l-a delegat ca participant pe ministrul Economiei, Claudiu Năsui. Acesta este încă un semn că România își consolidează decizia de distanțare față de avansurile politice și economice ale Chinei, scrie G4Media .
Celelalte state care au adoptat o strategie similară și au semnalizat astfel că nu vor să intre pe orbita politică a Chinei sunt Bulgaria, Slovenia, Estonia, Letonia și Lituania, potrivit Politico . Toate au participat la summit-ul online organizat și găzduit marți 10 februarie de președintele Xi Jinping la niveșl de ministru.
”Am fost desemnat de premier să particip la acest eveniment. Au participat premieri și președinți. A fost o decizie politică pentru poziționarea noastră față de China. Participarea mea la eveniment a venit pentru că există o componentă economică. Au fost discuții de principiu”, a declarat ministrul Claudiu Năsui pentru G4Media.ro.
De altfel, participarea ministrului Claudiu Năsui la marele summit organizat de China nu a fost semnalată prin nici un comunicat oficial de presă pe paginile Guvernului sau Ministerului Economiei. În state precum Ungaria sau Polonia, participarea premierului, respectiv a președintelui la summit-ul cu China au fost comunicate intens.
Formatul 17+1 lansat de China în 2012 și materializat printr-un prim summit desfășurat la Budapesta are ca scop creșterea relațiilor politice și economice ale Beijingului în regiunea central și est-europeană și pentru a-şi consolida influenţa asupra unor ţări ca Polonia, Cehia, Ungaria, Serbia sau Grecia, evitând Uniunea Europeană.
Unul dintre obiectivele formatului este proiect ”Belt and Road Initiative”, prin care China împrumută statele cu sumele necesare pentur construirea de infrastructură rutieră. Proiectele respective trebuie ulterior realizate cu companii chineze, cu bani împrumutați din China.
România a adoptat în mandatul președintelui Iohannis o atitudine rece față de China, mai cu seamă după semnarea la Washington a unui memorandum cu ex-președintele Donald Trump prin care Bucureștiul se angajează să își construiască rețeaua 5G cu parteneri din NATO.
Un proiect de lege în acest sens al guvernului Orban, încă discutat în guvern, a fost atacat dur de compania Huawei și de vectorii săi de comunicare din presă.
Mai mult, Guvernul Cîțu a adoptat săptămâna trecută un memorandum, la inițiativa ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, prin care companiile chinze vor putea fi eliminate de la licitațiile pentru infrastructură. Pentru ca această măsură să intre în vigoare e nevoie ca memorandumul să fie dublat de o ordonanță de urgență.
Context. Întâlnirea la nivel înalt dintre Beijing şi state central și est-europene constituie un proiect de prestigiu pentru China. Cu toate acestea, multe guverne resping acest summit, întorcând spatele şefului statului, Xi Jinping, scria publicația germană Handelsblatt cu o zi înainte de summit.
