Donald Trump și-a exprimat în mod repetat dorința ca Statele Unite să preia controlul asupra Groenlandei. Problema este că Groenlanda aparține deja Regatului Danemarcei, iar majoritatea populației locale nu dorește să devină parte a Statelor Unite.

Un scenariu de tip intervenție militară directă, cu ocuparea capitalei Nuuk, pare puțin probabil la prima vedere. Totuși, experți europeni și oficiali din domeniul securității avertizează că există o cale graduală și realistă prin care acest obiectiv ar putea fi atins. Iar, potrivit acestora, administrația Trump ar fi parcurs deja o parte din acest drum, scrie politico.eu.

Pentru unii lideri europeni, strategia evocă metodele utilizate anterior de președintele rus Vladimir Putin pentru extinderea influenței geopolitice.

Publicația POLITICO a discutat cu nouă oficiali UE, experți NATO, diplomați și specialiști în apărare pentru a analiza scenariile posibile ale unei preluări americane a insulei arctice, bogată în resurse naturale și cu o importanță strategică majoră.

„Ar putea fi suficiente cinci elicoptere. Nu ar fi nevoie de multe trupe”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului. „Nu ar exista nimic ce ar putea face groenlandezii.”

Pasul 1: O campanie de influență pentru stimularea independenței Groenlandei

La scurt timp după revenirea la putere, administrația Trump a început să susțină public ideea independenței Groenlandei, teritoriu semi-autonom aflat sub coroana daneză. O Groenlandă independentă ar putea încheia acorduri directe cu Washingtonul, lucru imposibil în actualul cadru constituțional, care necesită aprobarea Copenhagăi.

Obținerea independenței ar presupune un referendum, urmat de negocieri între Nuuk și Copenhaga. Potrivit unui sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota în favoarea independenței, în timp ce 28% s-ar opune.

Presa daneză a relatat că cetățeni americani cu legături apropiate de Trump ar fi desfășurat operațiuni de influență discretă pe insulă. Serviciul danez de informații (PET) a avertizat că Groenlanda este „ținta unor campanii de influență de diverse tipuri”.

Expertul în politici digitale Felix Kartte, consilier al instituțiilor europene, a comparat situația cu tacticile folosite de Rusia în Europa de Est.

„Nu este vorba doar despre convingerea alegătorilor”, explică el, „ci despre crearea impresiei că o anumită opțiune este inevitabilă, mai mare și mai populară decât este în realitate.”

Declarațiile recente ale unor oficiali americani par să susțină această abordare. Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a afirmat că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.

În martie, vicepreședintele JD Vance a declarat la Nuuk că „poporul Groenlandei are dreptul la autodeterminare” și că Statele Unite sunt „singura națiune care le va respecta suveranitatea și securitatea”.

Pasul 2: O ofertă atractivă pentru Groenlanda

Dacă un referendum de independență ar avea succes, următorul pas ar fi integrarea Groenlandei în sfera de influență americană.

Ideea transformării Groenlandei într-un stat american a fost vehiculată de persoane apropiate președintelui, însă este larg respinsă. Un sondaj arată că 85% dintre groenlandezi se opun aderării la SUA.

O alternativă discutată este semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), un tip de acord prin care SUA oferă protecție, servicii și acces economic, în schimbul libertății totale de operare militară. Astfel de acorduri există deja cu Micronezia, Insulele Marshall și Palau.

Kuno Fencker, deputat groenlandez pro-independență, spune că Groenlanda nu dorește statutul de teritoriu american, dar este deschisă unor aranjamente bilaterale.

„Danemarca ne-a considerat o povară. Statele Unite spun că au nevoie de noi. Este o diferență semnificativă”, afirmă el.

Totuși, experții avertizează că Groenlanda ar putea avea puține beneficii reale. Profesorul Thomas Crosbie de la Colegiul Regal Danez de Apărare spune că Trump are un istoric de acorduri dezechilibrate.

„Nu văd beneficii pe termen lung pentru populația groenlandeză, în afară de o satisfacție simbolică temporară.”

Pasul 3: Convingerea Europei

Uniunea Europeană și aliații Danemarcei s-ar opune oricărei tentative de desprindere a Groenlandei. Însă unii diplomați europeni cred că administrația Trump ar putea folosi Ucraina ca monedă de schimb.

Un scenariu discutat neoficial presupune oferirea unor garanții de securitate sporite pentru Ucraina, în schimbul acceptării unui rol american extins în Groenlanda.

Deși controversată, o astfel de soluție ar putea fi preferabilă unei confruntări directe cu Washingtonul, care ar putea răspunde prin sancțiuni sau prin blocarea negocierilor de pace.

Pasul 4: Intervenția militară

Dacă Groenlanda sau Danemarca ar refuza, rămâne opțiunea forței.

Experții militari spun că SUA ar putea prelua controlul rapid. Groenlanda nu are armată proprie, iar prezența militară daneză este limitată.

Potrivit cercetătorului Lin Mortensgaard, SUA ar putea controla capitala Nuuk „în mai puțin de 30 de minute”.

O astfel de acțiune nu ar avea bază legală și ar necesita aprobarea Congresului SUA pentru o ocupație prelungită. De asemenea, ar pune sub semnul întrebării însăși existența NATO.

„Ar însemna sfârșitul Alianței”, avertizează Romain Chuffart de la Arctic Institute.

Deocamdată, oficialii NATO încearcă să minimalizeze riscurile. „Suntem departe de un asemenea scenariu”, spune un diplomat de rang înalt. „Vor exista negocieri dificile, dar nu suntem aproape de o preluare ostilă.”