Numeroși analiști politici și militari anunțau, încă de la începutul războiului din Ucraina, că Rusia va falimenta în câteva luni din cauza efortului financiar, dar s-au înșelat. Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, într-un interviu pentru „Adevărul”, cum e posibil ca multă lume să se fi înșelat în asemenea măsură și care e secretul supraviețuirii Rusiei.

Când Vladimir Putin dădea semnalul atacului asupra Ucrainei și declanșa un război de agresiune neprovocat, mulți experți din întreaga lume s-au grăbit să concluzioneze că Federația Rusia va da faliment în câteva luni sau cel mult un an. Astfel, în opinia acestora, războiul ar fi durat cel mult un an, până în 2023.

În realitate, lucrurile nu au stat deloc așa. Argumentul acestor analiști a fost că Moscova nu va avea cum să susțină mai mult timp un efort de război mare și că sancțiunile împotriva Federației Ruse vor da rapid rezultate. Evident, aceștia s-au înșelat, dovadă că agresorii continuă să lupte fără probleme, iar în tot acest timp producția de arme și muniție a Federației Ruse a crescut și a depășit orice așteptări.

La fel de surprinzător, a continuat să crească și economia acestei țări. Astfel, potrivit FMI, în 2024 PIB-ul Rusiei a înregistrat o creştere de 3,8%.

Unde s-a greșit cu evaluarea

Fost șef al Statului Major General al Armatei Române, generalul (r) Ștefan Dănilă explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și care este secretul rezilienței Rusiei, deși este cea mai sancționata țară din întreaga istorie universală.

Generalul român admite că mulți dintre colegii săi, din țară și din străinătate, au căzut în această capcană și au subestimat Federația Rusă. Iar de cele mai multe ori, în calculele lor anumiți experți nu au ținut cont de datele din teren și de faptul că realitățile din Rusia diferă mult de felul în care stau lucrurile în țările lor.

„Am atras atenția unor colegi din Marea Britanie, la un moment dat, când s-a făcut o evaluare a capacității de luptă a armatei Federației Ruse. Le-am spus atunci că bugetul pentru apărare al Federației Ruse nu poate fi comparat cu bugetul pentru apărare al unui stat din Vestul Europei, respectiv cu o țară ca Marea Britanie sau chiar Spania. Pentru că așa era comparat atunci. Numai că ei au pierdut din vedere, n-au ținut cont de mai multe detalii. Spre exemplu, nu au ținut cont că toate cheltuielile din Federația Rusă au ca punct de pornire cheltuielile de fabricare și salariile din această țară. Iar acestea sunt mult mai mici față de cele din Marea Britanie. În plus, Federația Rusă deține resurse uriașe, ceea ce îi facilitează acest efort de război, așa că nu are cheltuielile imense pe care le-ar avea o țară din Occident. Aici au greșit ei cu evaluarea, a fost și o subestimare”, spune generalul Ștefan Dănilă.

Erori peste erori în analiza unor analiști

Mai mult, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că experții din Occident nu au luat în calcul nici reziliența Federației Ruse în fața unor sancțiuni și nici sprijinul care i-a fost acordat lui Putin de țări precum Coreea de Nord.

„Orice analiză corectă ar trebui să țină cont de un detaliu important. Anume, toate costurile din Federația Rusă sunt mult mai reduse față de cele din Europa Occidentală sau din Statele Unite. Atunci când se fac comparațiile ar trebui aplicate niște corecții și mai ales trebuie văzut și care este sistemul administrativ, politico-administrativ din statul respectiv. Și nici nu s-a prevăzut faptul că Federația Rusă ar putea beneficia de sprijin din partea unor state. S-au spus multe despre ajutorul oferit de China. Cel puțin parțial este posibil, iar parteneriatul încheiat între Putin și președintele Xi Jinping poate fi văzut și ca o provocarea sau chiar ca o amenințare pentru NATO. Prin acel parteneriat, China a oferit un anumit sprijin Federației Ruse. Și mai vedem că și în războiul din Ucraina Federația Rusă a primit sprijin, ba chiar direct, din partea Republicii Populare Democrate Coreeană. Și a primit un anumit ajutor și din țări ca Iran sau China, așa cum spuneam”, adaugă generalul Ștefan Dănilă.

Pe de altă parte, aceeași eroare o fac mulți dintre cei care subestimează Federația Rusă și pericolul pe care l-ar putea reprezenta această țară pentru anumite state NATO. Tentația de a ridiculiza și caricaturiza Federația Rusă și de a o subestima, susținută de o parte a unui aparat propagandistic, ar avea rolul să scadă teama fața de armata lui Putin.

Subestimarea federației Ruse, greșeala care poate costa enorm

De multe ori, însă, exact aceeași propagandă nu a făcut decât să ducă la subestimarea pericolului rusesc și chiar să inducă opinia greșită că Ucraina s-ar putea descurca singură în fața Federației Rusiei, caz în care Kievul nici măcar nu mai avea nevoie de ajutor. De aici s-a ajuns în foarte multe țări la scăderea interesului și a sprijinului pentru Ucraina. În acest fel, comunicatorii de război au transmis un semnal greșit, deși scopul lor a fost cu totul altul.

„A privi lucrurile simplist, raportându-ne doar la capacitatea industrială a Federației Ruse, doar din punct de vedere demografic raportat la populația Federației Ruse, ar fi o abordare nu numai foarte simplistă, ci și una complet greșită. La fel ca și subestimarea Federației Ruse sau a alianților săi. Trebuie văzut tot acest ansamblu, adică și sistemul de alianțe și de posibili parteneri ai Federației Ruse, atunci când se fac analize ce țin de o mai mult sau mai puțin posibilă confruntare cu NATO”, mai spune el.

Un alt aspect care a fost pierdut din vedere de către cei care s-au grăbit să cânte prohodul Federației Ruse pornește de la lipsa cunoașterii realităților din această țară.

„Deciziile politice din Federația Rusă nu sunt aceleași ca în societatea occidentală în care Parlamentul chiar are un rol decisiv, iar opinia publică chiar contează de obicei. În Federația Rusă sistemul administrativ este autoritar și chiar dacă se mimează democrația, iar Duma îi extinde prerogativele președintelui, păi când vrea Vladimir Putin își extinde prerogativele până unde vrea. El nu are niciun fel de opreliște și nici nu-și pierde timpul, între ghilimele, cu dezbateri democratice, cu analize ce pornesc oricum de la premise greșite și așa mai departe”, susține generalul.

Cât de periculoasă e Federația Rusă pentru NATO și UE

În ce privește pericolul pe care Federația Rusă îl constituie pentru NATO, generalul Ștefan Dănilă consideră că și fără a fi considerat neapărat o mare amenințare, Vladimir Putin nu poate fi subestimat. Faptul că pericolul este pereceput diferit în estul continentului față de vest, dar și că SUA și Donald Trump nu consideră că Moscova ar avea puterea să amenințe cu adevărat America reprezintă o realitate.

„Nu este neapărat o surpriză că o țară ca Spania nu vrea să își crească cheltuielile cu apărarea. În același timp, e absolut firesc ca Polonia și Țările Baltice, care au un alt trecut și au granițe comune cu Federația Rusă să se teamă mai mult ca oricine. Pentru că dacă poziția geografică a Spaniei îi permite să privescă lucrurile mult mai relaxat față de statele din estul Europei, polonezii și balticii nu au acest lux”, punctează generalul Ștefan Dănilă.

În egală măsură, deși pericolul rusesc este uneori prezentat distorsionat, într-o direcție sau alta, fostul șef al Statului Major General al Armatei Române spune că acesta nu trebuie neglijat, iar Uniunea Europeană și NATO procedează corect atunci când vor să se reînarmeze, pentru a descuraja orice posibile planuri de atac ale Federației Ruse.

„Este normal să fie și acest mesaj transmis de Uniunea Europeană, de NATO, că suntem într-o perioadă în care nu mai vorbim de Războiul Rece sau de finalizarea acestuia. Când vorbim de logica confruntării, iar celălalt este cu industria militară pe picior de război, cu producție intensificată de muniții, de armament, de sisteme de armament, este iresponsabil să stai să te uiți cum se înarmează și tu să nu faci același lucru, să nu te pregătești, să rămâi slab în fața unui stat care se înarmează până în dinți. Și atunci, pentru descurajare, Uniunea Europeană și NATO își iau măsuri de reînarmare, sperând că Federația Rusă nu va îndrăzni să atace un stat membru NATO. Nu putem să scoatem din calcul faptul că e posibil ca într-o zi cineva din Federația Rusă să spună că se această țară se simte amenințată de Occident, așa cum s-au plâns rușii când au atacat Ucraina. Și atunci trebuie luate aceste măsuri, atâta timp cât riscul există. Evident că dacă într-o zi Federația Rusă va decide să-și reevalueze politica internațională, pentru Uniunea Europeană nu va fi deloc complicat să renunțe la aceste cheltuieli suplimentare cu înarmarea. Însă cât timp riscul există, trebuie acționat ca atare”, încheie generalul Ștefan Dănilă.