Cum schimbă terapiile țintite și inteligența artificială prognosticul în cancer
Cancerul este o maladie la nivel global Foto: Shutterstock
La nivel global, una din cinci persoane ajunge să dezvolte o formă de cancer pe parcursul vieții. Datele Organizației Mondiale a Sănătății plasează această maladie pe locul al doilea în topul cauzelor majore de mortalitate, imediat după afecțiunile cardiovasculare. În ultimii ani, boala a provocat aproximativ 9,7 milioane de decese în întreaga lume, cele mai răspândite forme fiind cancerul bronhopulmonar, cel mamar și cel de colon. Mai mult, prognozele indică o creștere cu aproape 70% a cazurilor noi până în anul 2050.
Dincolo de aceste cifre alarmante, oncologia modernă a schimbat radical perspectiva asupra bolii. Metodele actuale de screening și tratament au făcut ca diagnosticul să nu mai fie o sentință definitivă, ci, în numeroase situații, o afecțiune care poate fi vindecată sau gestionată pe termen lung.
Revoluția terapiilor țintite și rolul inteligenței artificiale
Abordarea medicală a evoluat semnificativ de la chimioterapia clasică, bazată pe distrugerea generală a celulelor. Astăzi, medicii au la dispoziție imunoterapia – care stimulează sistemul imunitar al pacientului să identifice și să atace celulele maligne – și terapiile țintite, capabile să blocheze mutațiile genetice specifice unei tumori, prelungind viața pacienților chiar și în stadii avansate. Totuși, reușita terapeutică depinde esențial de tipul cancerului și de stadiul în care este depistat.
Medicul specialist Oana Ponea subliniază că tratamentele actuale sunt profund personalizate, bazându-se pe profilul molecular al fiecărui individ:
„Cancerul are mai multe forme, fiecare are un tratament țintit. Totul se cerne mult mai fin prin imunohistochimie, prin teste moleculare, astfel încât în ziua de astăzi să oferim terapia țintită, specifică bolii respective, pentru a avea un succes cât mai mare. Fiecare formă de cancer este diferită. De exemplu, dacă luăm patru femei cu cancer de sân, toate cele patru femei pot avea forme diferite, la care tratamentul respectiv este total diferit, în funcție de stadiu, în funcție de receptori, în funcție de mulți alți factori pe care noi îi testăm prin teste moleculare. Și atunci terapia este adresată direct pacientei și nu bolii. Se ia profilul molecular al pacientei și se tratează în funcție de lucrul acesta” — Oana Ponea, medic specialist.
Un salt major în această direcție este adus de inteligența artificială (IA). Recent, un cercetător din cadrul Universității California din San Diego a creat DeepHRD, un instrument bazat pe învățare profundă. Folosind imagini standard ale probelor de biopsie, acest sistem detectează caracteristicile deficitului de recombinare omoloagă (HRD) în tumori. Tehnologia ajută la identificarea pacienților care pot răspunde pozitiv la tratamente țintite, cum ar fi inhibitorii PARP sau chimioterapia bazată pe compuși ai platinei. Conform datelor publicate, DeepHRD are o rată de eșec neglijabilă față de testele genomice actuale (care dau greș în 20–30% din cazuri) și poate fi de până la trei ori mai precis în depistarea cancerelor HRD-pozitive.
Impactul noilor tehnologii este confirmat și de specialistul Aishat Motolani, într-o analiză privind inovațiile oncologice din prima jumătate a anului 2025, publicată în „The Cancer News”:
„Instrumentele bazate pe IA sunt utilizate pentru a spori precizia diagnosticării, a anticipa evoluția bolii și a optimiza planurile de tratament în funcție de particularitățile fiecărui pacient. De exemplu, companiile farmaceutice folosesc deja inteligența artificială pentru a analiza întregul genom al tumorilor și pentru a identifica ținte terapeutice promițătoare pentru anumite categorii de pacienți. Prin integrarea unor seturi complexe de date, inteligența artificială poate identifica tipare care contribuie la dezvoltarea unor tratamente adaptate nevoilor individuale ale bolnavilor de cancer” — Aishat Motolani, specialist.
Mecanismul bolii și formele cu cel mai bun răspuns la tratament
La nivel celular, cancerul apare atunci când celulele suferă mutații ale ADN-ului și nu mai respectă ritmul normal, reglementat, de diviziune și moarte celulară. Multiplicându-se haotic, acestea formează tumori. Spre deosebire de tumorile benigne, care rămân localizate, cele maligne invadează și distrug țesuturile învecinate, putând migra prin sânge către alte organe.
Din cauza bagajului genetic unic al fiecărui om, boala nu se manifestă uniform, fiind adesea dificil de corelat teoria medicală cu practica din spitale. Mirela Movanu, medic oncolog la Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani, atrage atenția asupra caracterului imprevizibil al afecțiunii: „Cancerul este o boală parșivă, nu respectă cartea. Sunt pacienți care au simptomatologie altfel decât la carte, în evoluții, în răspuns la tratament, și ne adaptăm la fiecare caz în parte”.
Potrivit medicului botoșănean, formele cu cea mai mare agresivitate și cu un răspuns terapeutic mai dificil sunt tumorile cerebrale, cancerele pancreatice, cele hepatice și cele localizate pe căile biliare. Pe de altă parte, depistarea timpurie oferă șanse mari de reușită în multe alte cazuri.
„Ca și rezultate pe termen lung, ca și tratamente pe termen lung, neoplasmul de prostată răspunde destul de bine la tratamente. În momentul de față avem un număr mare de linii de tratament disponibile pentru cancerul de prostată. Cele mai frecvente sunt neoplasmul de colon, neoplasmul de prostată, colul uterin, dar mai puțin în ultima perioadă pentru că femeile încep să-și facă din ce în ce mai des un control ginecologic și se depistează cumva la timp. Și neoplasmul de sân este cumva frecvent. Acesta, dacă este diagnosticat la timp, vorbim de succes terapeutic” — Oana Ponea, medic specialist.
În ceea ce privește declanșarea bolii, factorii ereditari joacă un rol limitat. „Cam 10% sunt cauze genetice, și aici nu putem influența. Dar mai sunt stilul de viață, factorii de mediu, fie că este vorba despre stres, fie că este vorba despre radiații. Și acestea se pot modifica. Prevenția salvează vieți. Trebuie să facem mișcare și să avem o viață cât mai naturală”, explică medicul Mirela Movanu.
Pericolul terapiilor alternative și al miturilor medicale
Un obstacol major în calea vindecării rămâne tendința unor pacienți de a apela, din disperare sau la sfatul unor persoane neavizate, la remedii naturiste în detrimentul medicinei alopate. Medicii subliniază că terapiile complementare pot fi utile doar dacă sunt validate științific și folosite în paralel cu tratamentele convenționale. Abandonarea schemelor clasice poate avea însă consecințe fatale.
Acest risc este detaliat și într-un material publicat pe platforma WebMD, revizuit de Laura J. Martin, medic internist și specialist în îngrijiri paliative cu o experiență de peste zece ani în centre oncologice:
„Unele persoane confundă îngrijirea holistică cu terapiile alternative, recurgând la remedii nedovedite științific în locul tratamentelor standard, precum chimioterapia, radioterapia și intervențiile chirurgicale. Renunțarea la tratamentele standard implică riscuri. Deși pot provoca efecte secundare neplăcute, aceste tratamente sunt metode dovedite de combatere a cancerului. Atunci când evitați, amânați sau întrerupeți tratamentele medicale convenționale, îi oferiți bolii mai mult timp să evolueze. Cancerul poate ajunge astfel într-un stadiu în care este mai dificil de tratat. (...) Dietele despre care se susține că vindecă cancerul nu au eficacitatea demonstrată științific, sunt costisitoare și pot fi periculoase. Anumite suplimente, precum antioxidanții și sunătoarea, pot împiedica tratamentele împotriva cancerului să acționeze așa cum ar trebui” — WebMD, material revizuit de dr. Laura J. Martin.
La rândul său, oncologul Mirela Movanu îndeamnă pacienții să aibă încredere în știință și să ignore superstițiile medicale care le pot agrava starea:
„Cancerul nu este o condamnare, este o boală tratabilă și de multe ori chiar vindecabilă. Trebuie să facem tratamente bazate pe dovezi științifice. Fără mituri de genul: fac biopsie, se împrăștie boala sau tratamentele naturiste pot să facă minuni. Noi ca medici am văzut rezultate proaste după tratamentele naturiste” — Mirela Movanu, medic oncolog.
Explorează subiectele:
