Curtea de Apel a respins punerea Elenei Udrea sub control judiciar pentru a nu putea părăsi țara, așa cum a cerut DNA
Curtea de Apel a respins vineri punerea Elenei Udrea sub control judiciar pentru a nu putea părăsi țara, așa cum a cerut DNA. Decizia nu este definitivă și poate fi contestată de procurori.
Solicitarea DNA a venit după ce Udrea a fost condamnată în primă instanță la opt ani de închisoare în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009.
Fosta ministră a susținut în sala de judecată, că nu vrea să părăsească România, aşa cum susţine DNA, motivând că, la câte procese sunt pe numele său, nu are niciun motiv să plece din ţară, pentru „că statul român te aduce de oriunde”.
La începutul procesului, Udrea a încercat să scape de judecătoarea Claudia Jderu, cea care de altfel a şi condamnat-o, dar care judecă şi cererea DNA de impunere a controlului judiciar, prin formularea unei cereri de recuzare, solicitare care urmează să fie soluţionată de un alt complet.
Judecătoarea Claudia Jderu a decis că se pot face dezbateri, chiar şi în condiţiile unei cereri de recuzare, Elena Udrea dând o amplă declaraţie în sala de judecată.
În esenţă, procurorul de şedinţă a argumentat că este nevoie ca Elena Udrea să fie plasată sub control judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara, având în vedere declaraţiile publice ale acesteia cu privire la condamnare, care, în opinia DNA, arată un dispreţ faţă de supremaţia dreptului şi, indirect, intenţia de a se sustrage procesului penal.
În replică, Udrea a spus că era important să îşi expună punctul de vedere, amintind că şi Laura Kovesi a făcut declaraţii publice atunci când procurorii au cerut ca fosta şefă a DNA să fie pusă sub control judiciar.
Mai mult, Udrea a considerat că îndepărtarea sa de lângă copil, pe o perioadă de opt ani, ar produce efecte mai grave pentru societate, decât eventualele fapte de care este acuzată, respectiv de susţinere a unui referendum de acum 12 ani.
„Opinia publică influenţează modul de soluţionare a dosarelor. Cred că aceste poziţii publice nu sunt de natură să influenţeze negativ buna desfăşurare a acestui proces, deoarece prima instanţă se pronunţase deja şi a motivat-o. Există o hotărâre a CEDO din 2015 în care se menţionează că este dreptul avocatului şi al părţii să îşi expună public punctul de vedere cu privire la soluţiile din cauză. De asemenea, există cauza Kovesi la ICCJ, care viza controlul judiciar faţă de Laura Kovesi, dosar în care Instanţa supremă a dispus revocarea măsurii controlului judiciar, deoarece doamna Kovesi era liberă să îşi exprime public poziţia cu privire la acuzaţiile care i se aduceau (…). Am avut această poziţie întrucât hotărârea de condamnare este una inumană şi nedreaptă, în condiţiile în care mi s-a aplicat o pedeapsă de 8 ani, iar limitele erau de la 3 la 12 ani. Chiar şi în condiţiile în care aş fi găsită vinovată de acele fapte, îndepărtarea mea, femeie, mamă a unui copil de 2 ani, din societate şi din viaţa copilului meu, pentru o perioadă atât de mare, ar produce efecte mai grave pentru societate decât eventualele fapte de susţinere a unui referendum din urmă cu 12 ani”, a spus Udrea.
Pe de altă parte, Udrea a explicat că neîncrederea în actul de justiţie există de multă vreme şi a amintit de declaraţia recentă a preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la dosarul ’10 august’.
„Cât priveşte posibilitatea ca spusele mele să fi sădit neîncredere în rândul populaţiei cu privire la modul de înfăptuire a justiţiei, consider că această neîncredere există de foarte mult timp. Chiar ieri, preşedintele a criticat o soluţie definitivă pronunţată în instanţă, fapt cu un impact mult mai mare decât poziţia pe care am avut-o eu, o persoană fără calitate publică (…). Nu voi pleca nici în Italia şi nici în altă parte (…) La câte procese am, nu aş avea niciun motiv să plec din ţară. Niciun om întreg la cap nu s-ar fi gândit să plece, pentru că statul român te aduce de oriunde”, a adăugat Udrea.
La sosirea la Curtea de Apel, Udrea le-a declarat jurnaliștilor că nu se pune problema să plece din România, pentru că acum are un copil în grijă şi nu mai este singură ca în urmă cu cinci ani, când se lupta „ca un haiduc”.
„Sunt singurul caz care s-a întors în ţară de bunăvoie. Dacă aş fi vrut să nu mă întorc, nu mă întorceam acum doi ani. Am venit pentru că mi-am dorit să mă întorc şi, vă amintesc, plecarea mea s-a datorat unei decizii abuzive a instanţei. (…) Despre plecarea mea în Costa Rica cred că nu e cazul să discutăm. Cu toate acestea, eu m-am întors de bunăvoie din Costa Rica şi nu se pune problema în acest moment să fie un risc ca eu să plec undeva”, a afirmat Elena Udrea, la intrarea în sediul instanţei.
Ea a spus că nu înţelege de ce statul „merge cu toată forţa” împotriva ei, de vreme ce nu mai are o funcţie publică.
„Se întâmplă atâtea inovaţii, atâtea premiere, câte se întâmplă în cazul meu, chiar şi după şapte ani. Am auzit ieri pe preşedinte criticând o decizie a unui judecător. (…) După şapte ani, de când nu mai am nicio funcţie publică, după 10 ani de când nu mai sunt ministru, cinci ani de când nu mai sunt deputat, totuşi să îţi fie frică atât de mult de Elena Udrea, încât să mergi cu toată forţa statului împotriva mea? Eu cred că nicio instanţă nu poate să menţină decizia de la fond, nici măcar completul domnului judecător Ionuţ Matei de la Înalta Curte nu poate să menţină soluţia de la fond. Este dreptul meu să cred asta şi este dreptul meu să contest în apel decizia care s-a dat şi asta voi face. (…) Sunt un om liber, am un copil, vreau să îl cresc în libertate. Condamnarea nu a fost doar asupra mea, a fost asupra unui copil de doi ani, care până la urmă de ce ar suferi o aşa nedreptate? Nu mai sunt singură ca acum cinci ani, când mă puteam lupta ca un haiduc, acum am responsabilitatea unui copil, mă lupt pentru el, nu doar pentru mine”, a adăugat Udrea.
Fosta ministră a făcut referire şi la blestemele pe care le-a adresat judecătoarei care a condamnat-o.
„Suntem la Justiţie, nu suntem la Biserică, iar, înainte de momentul acela, tatăl, cred al uneia dintre fetiţele care a fost omorâtă de şoferiţa beată, a blestemat la televizor judecătoarea care a eliberat-o. Oamenii au asemenea sentimente, mai ales când este vorba despre un copil. Evident sunt emoţiile cuiva care crede în Dumnezeu. Oamenii care nu cred în Dumnezeu de ce s-ar speria de blesteme?”, a susţinut Elena Udrea.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, la Curtea de Apel Bucureşti, luarea măsurii controlului judiciar, cu interdicţia de a părăsi ţara, faţă de fostul ministru Elena Udrea, după ce a fost condamnată în primă instanţă la 8 ani de închisoare în dosarul privind finanţarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din 2009.
Potrivit unor surse judiciare, procurorii invocă faptul că Udrea ar putea să fugă din România înainte de a fi condamnată definitiv, aşa cum s-a întâmplat în trecut, când fostul ministru a părăsit ţara înaintea sentinţei în dosarul ‘Gala Bute’.
De asemenea, procurorii invocă declaraţiile date recent de Elena Udrea la adresa judecătoarei care a condamnat-o.
Elena Udrea a fost condamnată, marţi, de Curtea de Apel Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la luare de mită şi spălare a banilor.
În acelaşi dosar, Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost condamnată la 5 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la delapidare şi instigare la spălarea banilor. Ea a primit 3 ani pentru instigare la delapidare şi două pedepse pentru instigare la spălarea banilor, de 3 şi 5 ani, acestea au fost contopite, rezultând o condamnare finală de 5 ani cu executare.
Jurnalistul Dan Andronic, trimis în judecată de DNA pentru săvârşirea infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, a fost achitat.
Alte condamnări: Gheorghe Nastasia (fost secretar general al Ministerului Dezvoltări) – 6 ani pentru luare de mită; Victor Tarhonm (fost preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea) – 4 ani cu suspendare pentru luare de mită; Ioan Silviu Wagner (director general al companiei Oil Terminal) – 3 ani cu suspendare pentru delapidare.
