CUTREMUR/Dezvăluiri INCREDIBILE din DOSARUL lui Ghiță! Metode MAFIOTE! Urmează Ponta!

CUTREMUR/Dezvăluiri INCREDIBILE din DOSARUL lui Ghiță! Metode MAFIOTE! Urmează Ponta!

Avalanşă de denunţuri la DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă în cel de-al 4-lea dosar penal: 5 denunţuri, 35 de martori şi martori cu identitate protejată, un suspect şi o multitudine de documente, dezvăluie Sorina Matei pe Blogul său, sorinamatei.blogspot.ro. Povestea este incredibilă! Și devine evident că Ponta va fi inculpat în acest nou dosar! Însă amănuntele de-a dreptul terifiante apar în legătură cu fostul secretar de stat în Ministerul de Interne arestat recent, Viorel Dosaru. Și care ridică mari semne de întrebare cu privire la siguranța națională dacă un asemenea personaj a putut fi numit într-o asemenea funcție în condițiile în care se știau atâtea despre el! Mai mult, el a fost numit de Dacian Cioloș!

Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie i-au arestat deja în cauză pe Liviu Tudose, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova, pe Aurelian Mihăilă, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, pe Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova şi pe Constantin Ispas, şef DGA Prahova

Procurorii DNA Ploieşti au cerut pe 23 Martie 2016 Camerei Deputaţilor reţinerea şi arestarea deputatului Sebastian Ghiţă, acuzat de două infracţiuni de dare de mită, două infracţiuni de folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, de şantaj, de cumpărare de influenţă şi de conducerea unui vehicul fără permis de conducere.
Procurorii arată în documentele aflate la Parlament că al patrulea dosar în care este cercetat Sebastian Ghiţă a plecat, de fapt, de la dosarul Cosma- Alexe, speţă trimisă în judecată de DNA din 11 Aprilie 2014, aflată deja pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. 

Aşa se face că, “în perioada 2013-2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla în curs de urmărire penală o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, (din care au rezultat şi fapte de corupţie cercetate într-un dosar înregistrat la nivelul D.N.A. – Serviciul Teritorial Ploieşti cu nr. 183/P/2013 şi finalizat cu rechizitoriu)”, Sebastian Ghiţă “folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice, i-a capacitat pe Mihail Liviu Tudose – la acel moment procuror genaral al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi pe Viorel Dosaru - la acel moment inspector şef al I.P.J. Prahova să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul nr. 465/P/2013 aflat în curs de urmărire penală pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Faptele au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul avea interesul să-i protejeze pe Cosma Vlad Alexandru şi Alexe Răzvan, implicaţi în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei: SC CONECO SRL şi SC MEDIA FANTASY SRL”, susţin procurorii.

CUM A FOST DENUNŢAT SEBASTIAN GHIŢĂ ÎN AVALANŞĂ 

PRIMUL MARTOR. Documentele aflate la Parlament arată că un martor a declarat în faţa procurorilor DNA că, la început, Răzvan Alexe a încercat să obţină informaţii din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti dar şi o soluţionare favorabilă iar pentru asta a apelat la Vlad Cosma (foto) care, la rându-i i-a cerut ajutorul lui Sebastian Ghiţă, despre care “se ştia ca are relaţii apropiate atât cu procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Mihail Liviu Tudose, cât şi cu şeful IPJ Prahova, chestorul de poliţie, Viorel Dosaru”.

GHIŢĂ LE-AR FI SPUS LUI ALEXE ŞI COSMA CĂ SUNT INTERCEPTAŢI TELEFONIC ŞI SUPRAVEGHEAŢI AMBIENTAL

“În urma discuţiilor pe care Alexe Răzvan şi Vlad Cosma le-au purtat cu deputatul Ghiţă Sebastian, au aflat de la acesta că sunt interceptaţi telefonic şi supravegheaţi ambiental, iar cauza în care sunt cercetaţi este instrumentată de procurorul Negulescu Mircea care lucrează cu trei poliţişti detaşaţi de la Serviciul Economic din cadrul I.P.J. Prahova. (…) Sebastian Ghiţă ar fi promis că se va face tot posibilul pentru a afla şi alte date concrete din dosar, la una dintre întâlnirile dintre Alexe Răzvan, Vlad Cosma şi Sebastian Ghiţă, ultimul prezentând date certe despre obiectul dosarului, având inclusiv informaţia că în dosar sunt cercetate şi societăţi comerciale cu administratori de origine sârbă. Interesul lui Ghiţă Sebastian în această cauză era determinat şi din faptul că, în cadrul dosarului erau cercetate şi societăţi comerciale controlate în fapt de acesta”, mai susţin procurorii în documentele din Parlament.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI MERS LA LOCUINŢA PROCURORULUI GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL PLOIEŞTI SĂ AFLE DATE DIN DOSAR 

AL DOILEA MARTOR. În faţa procurorilor DNA Ploieşti şi un al doilea martor a confirmat cele spuse de primul, dar a adăugat, spun procurorii, “că are cunoştinţă despre o întâlnire dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu, care a avut loc în locuinţa ultimului din comuna Păuleşti, judeţul Prahova, în cadrul căreia procurorul l-a informat pe Ghiţă Sebastian în legătură cu existenţa unui dosar pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, obiectul dosarului, persoanele cercetate, măsurile de supraveghere dispuse, procurorul de caz şi ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi în respectiva cauză”.

SEBASTIAN GHIŢĂ – RĂZVAN ALEXE, ÎNTÂLNIRE LA VIENNA CAFE DIN PLOIEŞTI

Conform declaraţiei aceluiaşi martor, în vara anului 2013, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit cu Răzvan Alexe la restaurantul Vienna Cafe din Ploieşti, “ocazie cu care i-a relatat date relevante din dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pe care le cunoştea de la procurorul general Tudose Liviu”.

SEBASTIAN GHIŢĂ AR FI FACILITAT PROCURORULUI GENERAL TUDOSE O ÎNTÂLNIRE CU PONTA ÎN CARE ACESTA I-A OFERIT ŞEFIA DLAF 

Mai mult, “referitor la relaţia dintre Ghiţă Sebastian şi procurorul general Tudose Liviu”, procurorii mai deţin informaţii că “în cursul anilor 2013-2014, în timp ce Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti instrumenta dosarul nr. 465/P/2013, pentru a-l recompensa pentru sprijinul informativ acordat, Ghiţă Sebastian i-a facilitat lui Tudose Liviu o întâlnire cu premierul Victor Ponta, care a avut loc în mun. Bucureşti, prilej cu care procurorului i s-a oferit funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă (…) Pentru a justifica desele întâlniri pe care le are cu procurorul general Tudose Liviu, Ghiţă Sebastian i-a propus acestuia să devină naşul de cununie al unui apropiat de-al său Iacobescu Vlad, lucru care s-a şi materializat în cursul lunii august 2013, la eveniment fiind prezent şi Victor Ponta care a stat la masă cu procurorul general”, se susţine în documentele din Parlament.

PRIMA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ – DOSARU, ŞEFUL IPJ PRAHOVA, LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI 

Documentele procurorilor arată că “datele furnizate de procurorul Tudose Liviu lui Ghiţă Sebastian, l-au determinat pe acesta din urmă să stabilească o întâlnire cu inspectorul şef al I.P.J. Prahova – Dosaru Viorel, întâlnire care a avut loc la restaurantul Best din Ploieşti. În cadrul acestei întâlniri, Ghiţă Sebastian l-a chestionat pe ofiţer în legătură cu datele pe care le deţine despre cauza instrumentată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Dosaru Viorel confirmându-i deputatului faptul că trei poliţişti din cadrul structurii pe care o conduce sunt detaşaţi în cadrul respectivei unităţi de parchet. (…) Tot cu acea ocazie, Ghiţă Sebastian i-a cerut chestorului de poliţie să discute cu poliţiştii din subordine pentru a afla mai multe date din dosarul 465/P/2013, Dosaru Viorel afirmând că nu poate face acest lucru întrucât poliţiştii detaşaţi la parchet sunt coordonaţi de adjunctul acestuia Parepa Gheorghe, cu care nu se află în relaţii bune”.

A DOUA ÎNTÂLNIRE GHIŢĂ- DOSARU , ŞEFUL IPJ PRAHOVA LA RESTAURANTUL BEST DIN PLOIEŞTI 

“După un timp, Ghiţă Sebastian s-a întâlnit din nou cu Dosaru Viorel, ocazie cu care acesta din urmă l-a informat că a aflat prin intermediul lui Dobre Ştefan – ofiţer cu funcţie de conducere în cadrul Serviciului Economic al I.P.J. Prahova, că în respectiva cauză au fost dispuse măsuri speciale de supraveghere tehnică “, arată procurorii.

GHIŢĂ, INTERES PERSONAL PENTRU DOSAR DIN CAUZA FIRMELOR ŞI RETRAGERILOR DE NUMERAR DE 80 DE MILIARDE LEI VECHI CARE AR FI AJUNS LA FRATE 

AL TREILEA ŞI AL PATRULEA MARTOR. Alţi doi martori au declarat procurorilor DNA Ploieşti că “Ghiţă a manifestat un interes personal în dosarul 465/P/2013, în sensul că în respectiva cauză era cercetată şi SC CONECO SRL, societate care ar fi avut retrageri de numerar în cuantum de 80 de miliarde lei vechi, bani ce ar fi ajuns la fratele deputatului Ghiţă Sebastian. (…) În acest context trebuie precizat că deputatul Ghiţă Sebastian Aurelian era deosebit de interesat şi de MEDIA FANTASY SOLUTION, societate care era de asemenea cercetată în dosarul nr. 465/P/2013”, spun procurorii care susţin că au şi înscrisuri în acest sens.

MARTOR: GHIŢĂ, INFLUENŢĂ ÎN ANAF PRIN VICEPREŞEDINTELE FLORIN ROMEO ŞI ŞTIA DATE DIN DOSARE PENALE AFLATE ÎN LUCRU 

“De asemenea, mai ştiu că Sebastian Ghiţă a avut o influenţă hotărâtoare în numirea lui Florin Nicole Romeo în funcţia de vicepreşedinte al ANAF şi, odată cu înfiinţarea Direcţiei Antifraudă Fiscală”, această instituţie a fost subordonată ANAF, instituţie al cărei vicepreşedinte era Florin Nicole Romeo. (…) Cunosc că în Februarie 2014, Daniel Petre a fost chemat de Sebastian Ghiţă la domiciliul său din Ploieşti, unde acesta din urmă s-a interest de nişte verificări ce se efectuau de angajaţii Finanţelor la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, dorind să afle în mod special date şi relaţii în legătură cu firma CONECO SERV din Blejoi.(…) Sebastian Ghiţă avea foarte multe informaţii referitoare la dosarele penale aflate în lucru la parchete şi poliţie”, a mai declarat un alt martor în faţa procurorilor DNA.

ÎNTÂLNIRE ŞEFUL DGA PRAHOVA, CONSTANTIN ISPAS – RĂZVAN ALEXE, ÎNAINTE CA ALEXE SĂ PĂRĂSEASCĂ ROMÂNIA 

AL TREILEA MARTOR le-a declarat procurorilor că ştie şi despre întâlnirea pe care Răzvan Alexe a avut-o cu Constantin Ispas, şeful DGA, în 2013, în urma căreia omul de afaceri a părăsit ţara. Ispas ar fi spus că poate obţine informaţii de la un procuror cu funcţie de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

Unul dintre martori a mai spus în faţa DNA Ploieşti că ştie şi cum în 2013, Vlad Cosma l-a rugat pe Sebastian Ghiţă “să-i faciliteze lui Păvăleanu Marcel o întâlnire cu procurorul general Tudose Liviu”, pentru că Alexe era cercetat într-un dosar şi dorea să fie ajutat.

*BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT LA DNA PLOIEŞTI CĂ L-A PRIMIT PE GHIŢĂ ACASĂ ŞI I-A DAT INFORMAŢII DIN DOSAR* 

În faţa procurorilor DNA, procurorul general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose a confirmat declaraţia unuia dintre martori spunând că îl ştie pe Ghiţă şi că „este posibil” ca în cursul anului 2013, în perioada de confidenţialitate a cercetărilor efectuate în dosarul 465/P/2013, când erau în derulare măsuri de supraveghere tehnică, Ghiţă Sebastian Aurelian să fi venit la locuinţa sa din Păuleşti, judeţul Prahova, pentru a-i solicita furnizarea unor informaţii din dosarul instrumentat. Procurorul general al PCA Ploieşti a mai spus în faţa procurorilor DNA că „este posibil” să-l fi informat pe Ghiţă Sebastian despre numele procurorului de caz şi al ofiţerilor delegaţi în cauză. Liviu Tudose nu mai ştie însă dacă i-a spus lui Ghiţă şi despre măsurile de supraveghere tehnică dispuse în dosar.

Procurorul general al PCA Ploieşti a spus procurorilor că Ghiţă, din toamna anului 2013, venea din ce în ce mai des la el acasă, la Păuleşti, “cel mai des cu Vlad Iacobescu şi foarte rar cu Alexandru Iacobescu, solicitându-i, în mod insistent, „să-l salvez pe moşu” referindu-se la Mircea Cosma, întrucât pe măsură ce avansau cercetările în respectiva cauză, era previzibil că se va ajunge la Mircea Cosma, la acel moment fiind de notorietate faptul că societăţile agreate plăteau şefului Consiliului Judeţean Prahova comisioane pentru acordarea lucrărilor”.

BOMBA DNA: PROCURORUL GENERAL TUDOSE A CONFIRMAT ŞI ÎNTÂLNIREA CU PONTA, A CONFIRMAT CĂ I S-A OFERIT ŞEFIA DLAF SAU POST LA OFICIUL PENTRU PREVENIREA ŞI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR 

Acelaşi procuror general al PCA Ploieşti, Liviu Tudose a recunoscut în faţa procurorilor DNA că la începutul lui 2014, împreună cu Sebastian Ghiţă a mers la întâlnirea cu Victor Ponta care i-a oferit o funcţie de conducere, respectiv director DLAF sau o funcţie de execuţie în cadrul ONPCSB, propunere cu care acesta, în principiu, a fost de acord, dar care nu a mai fost materializată.
Tudose a mai spus că Sebastian Ghiţă, în discuţiile pe care le avea, folosea expresia „omul meu” în legătură cu multe persoane pe care lăsa să se înţeleagă că le controlează, în acest sens referindu-se şi la Adrian Rădulescu – fost inspector şef adjunct al IPJ Prahova, Viorel Dosaru– fost inspector şef al IPJ Prahova şi Daniel Daniel – fost şef al DGRFP Prahova.
În faţa procurorilor DNA, Liviu Tudose a spus că Viorel Dosaru, şeful IPJ Prahova este un apropiat al lui Ghiţă, fiind posibil ca acesta din urmă să-i fi spus că el l-a susţinut pe Dosaru Viorel în ocuparea funcţiei şi în menţinerea acesteia.

AL CINCILEA MARTOR a confirmat în faţa procurorilor DNA o serie de aspecte relatate de ceilalţi patru. “Funcţia de şef al Departamentului pentru Luptă Antifraudă a fost oferită procurorului general Tudose Liviu Mihail pentru sprijinul informativ oferit de acesta’, arată în documente procurorii.

AU DENUNŢAT ŞI RĂZVAN ALEXE ŞI MARCEL PĂVĂLEANU 

În faţa procorurilor DNA, Răzvan Alexe a spus, prin denunţ, că în vara lui 2013, a fost informat de către administratorul CONI că procurorii fac cercetări cu privire la activitatea lor economică, prilej cu care l-a rugat ca “prin relaţiile pe care le are” să se intereseze despre ce este vorba. Aşa se face că Alexe l-a contactat pe Constantin Ispas, şeful DGA Prahova, pe care l-a rugat să afle detalii. Ca atare, Ispas printr-un subordonat, Iulian Bălănescu, a programat o întâlnire cu Alexe şi i-a zis că în urma unei discuţii pe care a avut-o cu un procuror cu funcţie de conducere în Parchetul Curţii de Apel Ploieşti, a aflat că Alexe este cercetat într-un dosar instrumentat de procurorul Mircea Negulescu. Mai mult, Ispas l-a atenţionat pe Alexe că ar putea fi urmărit de procurori. La întâlnire, Alexe a venit însoţit de Marcel Păvăleanu iar în faţa procurorilor şi Păvăleanu a confirmat întâlnirea şi discuţiile.
În faţa procurorilor DNA, şi alţi martori au vorbit despre alte întâlniri care vizau aflarea de informaţii şi aflarea măsurilor de supraveghere dispuse de procurori în dosarul Cosma-Alexe.

PROCURORUL CARE A INSTRUMENTAT DOSARUL COSMA- ALEXE, SUPUS LA PRESIUNI INCREDIBILE DE CĂTRE ŞEFII PARCHETULUI ŞI CAPII POLIŢIEI PRAHOVA 

În paralel cu toate aceste acţiuni, se desfăşurau şi altele. Aşa se face că o depoziţie importantă în dosar a dat şi procurorul Mircea Negulescu, cel care la începutul lunii Mai 2013 s-a hotârât să declanşeze o investigaţie penală, motiv pentru care şi-a informat şefii. În acel moment, Aurelian Constantin Mihăilă, arată documentele aflate la Parlament, adjunctul procurorului general PCA l-a întrebat “dacă nu ştie cine Răzvan Alexe”, şeful său afirmând că acesta este milionar în euro şi este şi mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma.
Deşi procurorul Negulescu demarase cercetări, începuse urmărirea penală şi obţinuse de la instanţă măsuri speciale de supraveghere tehnică, în Iulie- August 2013, în timp ce se afla în biroul procurorului şef adjunct Mihăilă iar în acelaşi birou se afla şi şeful DGA-Constantin Ispas, Mihăilă l-a felicitat pe procuror în legătură cu demersurile judiciare făcute, moment în care a realizat că şi şeful DGA cunoştea aceste demersuri. 

Un alt episod cu procurorul care făcea ancheta se desfăşoară în Octombrie 2013, susţin documentele. După ce luase chiar măsuri preventive în cauză, procurorul Negulescu a fost chemat de acelaşi adjunct al procurorului general, Aurelian Mihăilă în birou şi i-a fost solicitat să predea referatul cu propunere de arestare preventive întocmit în cauză, pe motiv că în document se afla şi un prieten de-al lui Mihăilă care lucra la una dintre firmele cercetate. Discuţia este filmată.
Datele procurorilor arată că procurorul Negulescu a predat referatul abia după ce şi l-a securizat, transformându-l în format PDF, pentru a nu putea fi modificat de şeful său. De altfel, la percheziţie, acelaşi referat predat lui Mihăilă a fost găsit în biroul şefului DGA- Constantin Ispas.
Până şi procurorul general al PCA, Liviu Tudose a recunoscut în timpul anchetei că solicitările făcute de adjunctul său, Aurelian Mihăilă erau “personale şi ilegitime”. Aspectele au fost confirmate şi de alţi martori audiaţi de procurorii DNA în dosar.

CAPII POLIŢIEI FĂCEAU PRESIUNI PE POLIŢIŞTII DELEGAŢI LA PARCHETUL CURŢII DE APEL PLOIEŞTI CA SĂ AFLE DATE DIN DOSAR 

Din cauza presiunilor mari făcute pe acest caz pentru aflarea de informaţii şi, implicit dărâmarea anchetei penale, “lucrători de poliţie au fost delegaţi în mod permanent la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti”. Însă şi aşa au apărut probleme pentru că şefii Poliţiei începuseră să facă presiuni să afle informaţii pe cale ierarhică de la poliţiştii de caz, arată documentele.
Atunci procurorul geneal al PCA, Liviu Tudose, i-a chemat la Parchet pe şeful IPJ Prahova, Viorel Dosaru, pe şeful Serviciului de Investigaţii Criminale, Nicolae Zecheru şi pe şeful Serviciului de la Investigare a Fraudelor, Dobre Ştefan atrâgându-le atenţia să păstreze confidenţialitatea anchetei.
Însă, după cum se arată în documente şi-n depoziţiile date în faţa procurorilor DNA, capii Poliţiei nu s-au lăsat impresionaţi aşa uşor.

Viorel Dosaru , şeful IPJ Prahova, a cerut poliţiştilor să-i raporteze direct despre tot ce făceau poliţiştii în anchetă, prin dispunerea unui act oficial, deşi în mod normal poliţiştii ar fi trebuit să-şi informeze doar şeful ierarhic superior, pe comisarul şef Parepa, adjunctul IPJ Prahova.

Viorel Dosaru, şeful IPJ Praova, potrivit datelor din anchetă, a continuat să ceară poliţiştilor date din dosarul Cosma- Alexe.
Mai mult, prin note emise de DGA Prahova şi semnate de Constantin Ispas, se solicitau date referitoare şi la alte lucrări penale, secrete de serviciu sau secrete de stat, prin care de fapt se urmărea accesul la alte cauze. Iar toată activitatea era coordonată de acelaşi şef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru, prieten cu Constantin Ispas, şeful DGA.

“OPERAŢIUNEA” COMPROMITEREA PRIN ORICE MIJLOACE A PROCURORULUI CARE ANCHETA CAZUL COSMA- ALEXE, CONDUSĂ DE AURELIAN MIHĂILĂ, ADJUNCTUL PROCURORULUI GENERAL AL PCA PRAHOVA. ÎN VIZOR AU FOST PROCURORUL, SOŢIA ŞI COPILUL. AU FOST FOLOSITE INCLUSIV PLÂNGERI DE LA PERSOANE CARE SUFERĂ DE SCHIZOFRENIE 

Datele din speţa DNA Ploieşti arată şi cum în vara anului 2014, adjunctul procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, l-a chemat acasă la el pe ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel şi i-a dat nişte documente pretins compromiţătoare referitoare la procurorul Mircea Negulescu.

Mihăilă i-a ceut lui Saghel să-i dea documentele lui Dragoş Pătraru, în vederea publicării lor în presă. Saghel s-a dus cu ele la Pătraru acasă şi i le-a dat.
Înscrisurile, se arată în documentele DNA, s-au găsit şi la Saghel în birou atunci când procurorii DNA au făcut percheziţii pentru că acesta îşi făcuse şi fotocopii.
Documentele se refereau la declaraţii de avere, de interese, informaţii fiscale despre procuror şi soţia sa dar şi o plângere făcută împotriva procurorului Mircea Negulescu, care investiga cazul Cosma-Alexe, de către o persoană care suferă de schizofrenie paranoidă. Datele fiscale în legătură cu procurorul şi soţia acestuia au fost scoase de funcţionari ai Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti la solicitări din partea şefilor ierarhic superiori, mai arată documentele. 

Ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel  i-a mai înmânat lui Dragoş Pătraru un înscris olograf în care era descrisă o situaţie de fapt dintr-un dosar privind pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz.

Audiat la DNA Ploieşti, Pătraru a confirmat vizita care i-a fost făcută acasă de ofiţerul BCCCO, Emanuel Saghel, înmânarea înscrisurilor de la adjunctul procurorului general adjunct al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, cât şi alte înscrisuri, dar a spus că având cunoştinţă de un conflict între procurorii Aurelian Mihăilă şi Mircea Negulescu nu a publicat articole din materialele respective.

Datele din dosarul DNA arată că procurorul general adjunct, Aurelian Mihăilă era supărat că numele său apăruse în ordonanţa de clasare semnată de Lucian Papici şi îl considera pentru asta vinovat pe procurorul de caz, Mircea Negulescu. 

În speţa referitoare la avocatul Florentin Frantz Bernschutz şi Elena Bernschutz, care erau investigaţi pentru infracţiunea de sustragere de sub sechestru, fusese investigat printre altele şi cum fiul procurorului Mircea Negulescu, Alin Negulescu, încheiase în 2009, un contract de vânzare cumpărare cu Bernschutz pentru o maşină Mitsubishi Pajero Sport, pe care organele fiscal puseseră sechestru asigurator. În cauză se dăduse neînceperea urmăririi penale, însă împotriva rezoluţiei organele fiscal au făcut plângere care a fost repartizată adjunctului procurorului general al PCA Prahova, Aurelian Mihăilă, care a dispus admiterea plângerii, infirmarea soluţiei şi continuarea cercetărilor.
După un an, în 2012, în cauză a fost adoptată aceeaşi rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale împotriva avocaţilor dar şi pentru băiatul procurorului Negulescu.

A DENUNŢAT ŞI SAGHEL, BCCCO PLOIEŞTI: PROCURORUL GENERAL ADJUNCT, AURELIAN MIHĂILĂ ÎNCERCA SĂ-L DISCREDITEZE PE PROCURORUL DE CAZ 

Procurorii susţin că în Noiembrie 2015, ofiţer al BCCCO Ploieşti, Emanuel Saghel, Răzvan Alexe şi Petre Tudor au formulat un denunţuri la DNA. Emanuel Saghel, fost şef al BCCCO Ploieşti a spus că în vara lui 2014, procurorul Aurelian Mihăilă, ca să-l discrediteze pe procurorul Mircea Negulescu, cel care instrumenta cazul Cosma- Alexe, i-ar fi dat lui Saghel, şefului BCCO înscrisuri dintr-un dosar penal ce-l privea pe avocatul Florentin Frantz Bernschutz, dar şi alte materiale pretins compromiţătoare pentru procurorul Negulescu. “Ulterior, Saghel ar fi transmis aceste înscrisuri jurnalistului Dragoş Pătraru, la acea data ziarist la publicaţia prahoveană “Alphel”, cu mesajul de a le publica, la solicitarea procurorului Aurelian Mihăilă”.

PE SEBASTIAN GHIŢĂ L-A DENUNŢAT ŞI AFACERISTUL CONSTRUCTOR THEODOR BERNA 

În Martie 2016, la DNA Ploieşti, pe Sebastian Ghiţă l-a denunţat şi afaceristul Theodor Berna. “În martie 2011, Ghiţă l-ar fi constrâns pe denunţător să-i remită o importantă sumă de bani pentru a înceta difuzarea unor materiale denigratoare la adresa societăţii SC Tehnologica Radion SRL, prin intermediul postului de televiziune Realitatea TV – deţinut de Ghiţă Sebastian Aurelian.

Astfel, pentru realizarea scopului ilicit şi pentru a da o aparenţă de legalitate sumelor de bani ce urmau a fi încasate, Ghiţă Sebastian Aurelian l-a determinat pe denunţător ca societatea reprezentată de acesta, SC Tehnologica Radion SRL să încheie în mod fictiv cu SC Asesoft International SA - firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, contractul de prestări servicii nr. 465 din 28.03.2011, contract al cărui obiect nu a fost executat în realitate de către societatea prestatoare.

În baza acestuia SC Tehnologica Radion SRL, în perioada iunie-septembrie 2011, a achitat către SC Asesoft International SA, în două tranşe, suma totală de 610.202, 96 lei, din valoarea de 500.000 euro stipulată în contract”, arată procurorii. Activitatea Realitatea TV era controlată de Sevastian Ghiţă în baza unui contract de management încheiat între Realitatea Media şi SC Asesoft International SA, reprezentată de acesta, mai spun anchetatorii în documentele aflate la Parlament.

ATACURI MEDIATICE PRIN REALITATEA TV PENTRU 500.000 DE EURO 

În Martie 2011, Ghiţă s-ar fi dus la biroul lui Berna din Bucureşti şi i-ar fi precizat că “dacă doreşte ca TEHNOLOGICA RADION să nu mai aibă probleme de imagine la postul de televiziune REALITATEA TV, va trebui să accepte încheierea unui contract fictiv cu SC Asesoft International SA - firmă la care Ghiţă Sebastian Aurelian era acţionar, în cadrul căruia să achite acestei societăţi suma de 500.000 euro. Sub imperiul presiunii create de Ghiţă Sebastian şi de teama ca societatea să nu-şi piardă beneficiarii, în cazul în care postul de televiziune Realitatea TV ar fi continuat atacurile mediatice, denunţătorul a acceptat propunerea lui Ghiţă Sebastain Aurelian”, se arată în documentele aflate în Parlament.

Theodor Berna a spus în faţa procurorilor că obiectul contractului nu s-a realizat în realitate, iar TEHNOLOGICA RADION nu avea nevoie de serviciile stipulate în contract. “Efectul semnării contractului a fost acela că postul de televiziune REALITATEA TV a încetat atacurile mediatice denigratoare la adresa TEHNOLOGICA RADION ”, spun documentele.

ATACURILE AU FOST RELUATE PE ROMÂNIA TV 

Pentru că în toamna anului 2011, Ghiţă a plecat de la postul Realitatea TV, Theodor Berna spune că a cerut angajaţilor săi să nu mai efectueze nicio plată către Asesoft iar “consecinţa rezilierii contractului a fost reluarea atacurilor mediatice la adresa TEHNOLOGICA RADION, odată cu înfiinţarea postului de televiziune România TV – patronat de Ghiţă Sebastian, într-un cerc restrâns de persoane acesta afirmând că, dacă Berna Theodor nu rezilia acel contract rămânea nr. 1 pe piaţa construcţiilor”.

Berna a mai spus procurorilor DNA că Sebastian Ghiţă a exercitat presiuni şi influenţe la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti şi al conducerii ANAF, în legătură cu dosarul penal care era în curs de instrumentare la unitatea de parchet menţionată şi în cadrul căruia denunţătorul a fost arestat ulterior.
Iar despre acestea, în faţa procurorilor DNA au mai vorbit ÎNCĂ TREI MARTORI.

SEBASTIAN GHIŢĂ A FOST DENUNŢAT ŞI DE ŞEFUL SERVICIULUI RUTIER PRAHOVA 

În Martie 2016, şi şeful Serviciului Rutier Prahova l-a denunţat în faţa procurorilor DNA pe Sebastian Ghiţă. El a depus la DNA un suport optic cu o înregistrare video captată de pe aparatul radar din data de 22.07.2012, privind auto marca Mercedes cu nr. PH – 99 – ASG, precum şi alte documente.

“În data de 22.07.2012, împuternicitul la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, comisarul şef DOSARU VIOREL, la solicitarea numitului GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN a intervenit pe lângă lucrătorii de poliţie rutieră din cadrul Biroului DN1 pentru ca acestuia să nu-i fie întocmit dosar penal pentru conducerea fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, în condiţiile în care, având dreptul de a conduce suspendat în acea perioadă de către IJP Constanţa, a fost oprit de către lucrătorii de poliţie rutieră, la data respectivă, pe motiv că se deplasa pe raza com. Bărcăneşti, jud. Prahova, cu viteză peste limita legal admisă în localitate, conducând un autoturism proprietatea SC ASESOFT INTERNAŢIONAL.
Pentru a da o aparentă legalitate de rezolvare a situaţiei în care se afla GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, comisarul şef DOSARU VIOREL a dispus lucrătorilor de poliţie rutieră din subordinea sa să nu încheie procesul verbal de constatare a abaterilor săvârşite (conducere fără drept a unui autoturism pe drumurile publice, respectiv depăşirea limitei de viteză legal admisă în localitate), ci să aplice procedura specifică situaţiei în care conducătorul auto nu a putut fi oprit, mai exact, de a transmite ulterior societăţii comerciale, proprietară a autoturismului condus de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, o solicitare în urma căreia conducerea societăţii să transmită organului de poliţie datele de identificare ale persoanei care, la data de 22.07.2012, a condus autoturismul surprins de aparatul radar că a depăşit viteza legal admisă în localitate, lucru care s-a şi pus în practică.
Denunţătorul precizează că DOSARU VIOREL a intervenit la subordonaţii săi pentru a nu lua măsurile legale faţă de GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN întrucât acesta l-a recomandat şi susţinut în mediul politic pentru a fi numit în funcţia de împuternicit la comanda Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Prahova, iar ulterior, după ce acesta a devenit deputat în Parlamentul României, ca urmare a alegerilor generale de la finele anului 2012, i-a acordat sprijin ofiţerului de poliţie în vederea titularizării sale în funcţia respectivă”, se arată în documentele aflate la Parlament.

DNA: GHIŢĂ, PERICOL SOCIAL RIDICAT PENTRU ORDINEA PUBLICĂ 

“Gravitatea faptelor rezidă în natura infracţiunilor comise - infracţiuni de corupţie şi asimilate acestora, infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, în calitaţile persoanelor implicate în mecanismul infracţional prezentat, valoarea sumei care face obiectul infracţiunii de şantaj, modailitatea în care se negociază funcţii deosebit de importante care urmează să fie ocupate şi pentru care intervenţiile s-au făcut inclusiv la primul ministru al României, modul şi circumstanţele de comitere reflectând o preocupare constantă din partea inculpatului de a derula activităţi infracţionale de orice natură.
Privind prin prisma calităţii subiectului activ, apreciem că, funcţia deţinută de inculpat, deputat în Parlamentul României, potențează gradul de pericol social pentru ordinea publică”, arată procurorii în documentele aflate la Parlament.
“Importanţa valorilor sociale ce au fost vătămate prin activităţile întreprinse de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian este în strânsă legătură cu impactul negativ pe care îl au acestea asupra cetăţenilor pentru care, modalitatea abuzivă de a-şi folosi funcţia de demnitate publică deţinută şi obţinută în urma votului dat de ei, de către un înalt demnitar al statului faţă de care nu s-ar dispune o măsură privativă de libertate, are ca şi consecință directă, scăderea încrederii în autorităţile statului, inducându-se treptat în conştientul colectiv ideea că persoanele cu funcţii importante, care comit ilegalităţi scapă de rigoarea şi aplicarea legilor şi a măsurilor coercitive corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor comise.

Deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, folosindu-se de încrederea acordată prezumat de statul român în exercitarea cu onestitate şi cinste a unei înalte demnităţi publice cum este cea de parlamentar – ales al cetăţenilor români, a săvârşit mai multe infracţiuni, dovedindu-şi astfel dispreţul făţiş faţă de legi, faţă de colectivitatea reprezentată în Parlament şi cetăţenii care l-au ales, faţă de instituţiile statului. (...)

Modalitatea concretă de săvârşire a activităţilor infracţionale de către deputatul GHIȚĂ SEBASTIAN AURELIAN– inclusiv, folosirea constantă de poziţia sa publică pentru a obţine materiale necuvenite, întinderea activităţii infracţionale probate în prezentul dosar de urmărire penală, relevă un grad de pericol social ridicat, care este apt a determina în rândul opiniei publice o reacţie negativă.(...)
Perceperea de către opinia publică a unei reacţii ezitante din partea autorităţilor statului în raport de gravitarea infracţiunilor săvârşite de către deputatul GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, ar conduce la ideea că în societatea românească există persoane mai presus de lege, ceea ce ar accentua sentimentul de decredibilizare a instituţiilor statului de drept în rândul opiniei publice şi de insecuritate a cetăţenilor, care nu s-ar mai simţi protejaţi eficient de astfel de manifestări antisociale”, susţin procurorii în documente.

Dosarul aflat la Parlament conţine 5 denunţuri, declaraţiile a nu mai puţin de 35 de martori, inclusiv martori cu identiate protejată, declaraţiile procurorului general al PCA Prahova care a recunoscut discuţiile şi întâlnirile cu Sebastian Ghiţă şi cuprinde înscrisuri, rapoarte de constatare criminalistică, adrese de la diferite instituţii, rechizitorii, alte înscrisuri cu relevanţă probatorie, contracte, procese verbale, situaţii documente, fişe, ordine de plată, articole de presă, diverse declaraţii, înscrisuri de la Registrul Comerţului, înscrisuri ridicate de la Asesoft, suporturi optice, rapoarte, procese verbale, fişe de evidenţă auto, adrese, procese verbale, adrese IPJ şi ale Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor.

În dosar, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat vineri, pe 25 Martie 2016:

- arestarea pentru 30 de zile a lui Mihail Tudose, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi luare de mită

- arestarea pentru 30 de zile a lui Aurelian Mihăilă, procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, pentru două infracţiuni de folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi cercetare abuzivă

- arestarea pentru 30 de zile a lui Viorel Dosaru, şef al IPJ Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, luare de mită, trafic de influenţă şi favorizarea făptuitorului

- arestarea pentru 30 de zile a lui Constantin Ispas, şef DGA Prahova, pentru folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii şi trafic de influenţă.

Acesta este al patrulea dosar penal deschis de DNA Ploieşti pe numele deputatului Sebastian Ghiţă.

Pe 17 Februarie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar sub aspectul săvârşirii infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Mircea Cosma.

Pe 25 Iunie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost pus sub urmărire penală şi sub control judiciar pentru săvârşirea infracţiunii de sprijinire a unui grup infracţional organizat în dosarul Herţanu.

Pe 29 Iulie 2015, deputatul Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată de DNA Ploieşti pentru date de mită, spălare de bani şi instigare la abuz în serviciu având drept consecinţă obţinrea pentru altul a unui folos necuvenit în dosarul Iulian Bădescu. 

Prezentul dosar a fost clasat prin ordonanţă pe 1 Aprilie 2014, pe motiv că “faptele nu există”, de procurorul şef şerviciu de la acea vreme Lucian Papici, judecătorii Curţii Supreme de Justiţie au aprobat redeschiderea urmăririi penale pe 26 Februarie 2016 cerută de procurorul şef adjunct al DNA prin ordonanţă la 9 Februarie 2016, iar în prezent cauza este instrumentată de procurorul şef serviciu al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea.





Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 „Drama Foișor”, o nouă manipulare ordinară? / Directorul pus de Firea, elementul-cheie al regiei

2 A murit una dintre cele mai frumoase femei ale României, la doar 49 de ani

3 CAZ RAR / Curtea de Apel Cluj dispune confiscarea a aproape 2,7 milioane de lei, reprezentând avere nejustifica…

4 Citiți și voi ce spune omul ăsta!

5 Călin Georgescu a demisionat din Clubul de la Roma: Nu doresc să mă iudesc