Preşedintele ales Nicuşor Dan depune luni, de la ora 12.00, jurământul în plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului şi apoi va merge la Palatul Cotroceni, unde va avea loc ceremonia militară cu prilejul învestirii sale în funcţie,urmată de ceremonia de predare – primire a mandatului. Este ultimul pas pentru ca noul preşedinte ales, Nicuşor Dan, să îşi înceapă mandatul de preşedinte al României, după câştigarea alegerilor prezidenţiale, în turul doi de scrutin, pe 18 mai, în competiţia cu liderul AUR George Simion, transmite News.ro.

După depunerea jurământului în Parlament, de la 13:30, are loc ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcţia de preşedinte al României a lui Nicuşor Dan, pe Platoul Marinescu de la Palatul Cotroceni.

Ulterior, va avea loc şi ceremonia de predare-primire a mandatului de preşedinte al României, în urma căreia Ilie Bolojan, preşedintele interimar, îşi încheie mandatul şi va reveni în Senat.

Potrivit Constituţiei, candidatul a cărui alegere a fost validată de Curtea Constituţionallă depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

”Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate”, prevede Constituţia.

Nicuşor Dan (55 de ani) este matematician de profesie. În liceu, a făcut parte din lotul naţional de matematică al României, reuşind să câştige medalia de aur la Olimpiada Internaţională în anii 1987 şi 1988. În ciuda acestui succes, Nicuşor Dan a fost acuzat în campania electorală ba că nu a luat Bacalaureatul, ba că a luat note foarte mici. În replică, Nicuşor Dan a publicat diploma sa de Bacalaureat, examen pe care l-a promovat cu media 9,87. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Matematică în cadrul Universităţii din Bucureşti, iar din 1992 şi-a continuat studiile în Franţa, unde a obţinut doctoratul la prestigioasa universitate Sorbona. S-a întors în România spre finalul anilor 90, unde preşedintele Emil Constantinescu i-a propus funcţia de secretar de stat pentru diaspora. Nicuşor Dan a refuzat. ”Credeam că pot să fac şi meseria mea – eram încă foarte pasionat de meseria mea de matematician, cercetător la institut – şi că pot să fac lucruri din afara politicului activând în zona civicului. A fost o socoteală greşită!”, a admis, peste ani, Nicuşor Dan.

Pasionat de meseria sa, a înfiinţat, pe model francez, Şcoala Normală Superioară Bucureşti, o instituţie de învăţământ pentru studenţii de elită în ştiinţe exacte. În paralel, s-a implicat în mişcările civice care luptau pentru salvarea patrimoniului din Capitală. Spre exemplu, a încercat să împiedice demolarea Halei Matache, pusă la pământ, noaptea, de primarul Sorin Oprescu. Imaginile vremii arată că, la unul dintre proteste, Nicuşor Dan a intrat în conflict cu jandarmii, împreună cu alt tânăr, la acea vreme necunoscut. Numele său: George Simion. ”Noi ne ştim de vreo 20 de ani, de când protestam pentru lucruri de urbanism din Bucureşti”, a rememorat Nicuşor Dan, într-un interviu pentru Prima TV. Ulterior, drumurile lor s-au despărţit, iar apoi cei doi s-au aflat în competiţie pentru cea mai înaltă funcţie în stat.

În 2008, Nicuşor Dan a fondat Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, un ONG dedicat urbanismului şi patrimoniului. ”Am câştigat sute de procese împotriva mafiei imobiliare şi a instituţiilor nefuncţionale ale statului”, a precizat Nicuşor Dan pe site-ul de campanie.

În 2012, a făcut pasul din zona civică spre scena politică. A candidat la Primăria Capitalei ca independent, unde s-a clasat pe locul al treilea, cu 9%. Alegerile au fost câştigate detaşat de Sorin Oprescu (56%), susţinut la acea vreme de USL, alianţa formată din PSD şi PNL. Pe locul secund s-a clasat Silviu Prigoană (16%), candidatul PDL. În 2015, Nicuşor Dan a lansat partidul Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), iar un an mai târziu a candidat din nou pentru Primăria Capitalei. Deşi a obţinut peste 30%, Nicuşor Dan a fost învins de Gabriela Firea (42%), în condiţiile în care voturile dreptei au fost divizate. PNL l-a aruncat în luptă pe Cătălin Predoiu, care a înregistrat doar 11%, dar suficient cât să-l încurce pe Nicuşor Dan. La vot politic, USB a reuşit să obţină 25% în Capitală, devenind al doilea partid după PSD. Astăzi, Cătălin Predoiu e premier interimar şi lider, tot interimar, al PNL, partid care l-a susţinut pe Nicuşor Dan în lupta pentru Cotroceni.

În noaptea alegerilor locale din 2016, Nicuşor Dan a anunţat că partidul se extinde la nivel naţional: Uniunea Salvaţi Bucureştiul s-a transformat în Uniunea Salvaţi România (USR). La alegerile parlamentare din toamna anului 2016, USR a intrat în Parlament cu un scor de 9%, Nicuşor Dan fiind preşedintele partidului şi deputat de Bucureşti. Însă jumătate de an mai târziu, Nicuşor Dan a demisionat din fruntea USR. Motivul: majoritatea membrilor USR au votat intern ca partidul să se poziţioneze împotriva referendumului pentru familia tradiţională, declanşat de Coaliţia pentru familie. De cealaltă parte, Nicuşor Dan a cerut ca partidul să nu adopte o poziţie tranşantă, ci să rămână deschis pentru ambele tabere: conservatori şi progresişti. La acea vreme, printre liderii USR care au intrat în conflict cu Nicuşor Dan s-au numărat Cristian Ghinea, Cătălin Drulă, Ionuţ Moşteanu şi Clotilde Armand. Azi, toţi sunt de partea sa. Peste anii, Nicuşor Dan a admis că a participat la referendum şi a votat pentru familia tradiţională. În ciuda faptului că şi-a asumat public o conduită conservatoare, Nicuşor Dan a fost acuzat de rivalii politici că nu şi-a botezat copiii. ”Suntem creştini-ortodocşi, ne-am botezat copiii, noi suntem botezaţi. Acesta este adevărul, restul e minciună”, a răspuns primarul general, alături de partenera sa de viaţă.

La alegerile locale din 2020, Nicuşor Dan şi-a anunţat candidatura pentru Primăria Capitalei ca independent. Însă liderul PNL de la acea vreme, Ludovic Orban, a decis ca liberalii să nu-şi pună candidat propriu şi să-l susţină pe Nicuşor Dan. Pentru a nu diviza dreapta, USR l-a sprijinit tot pe Nicuşor Dan, deşi, iniţial, anunţase că Vlad Voiculescu va fi candidatul partidului. În final, Nicuşor Dan a învins-o pe Gabriela Firea şi a ajuns primarul Capitalei, funcţie pe care a câştigat-o din nou la alegerile locale din vara anului trecut, tot ca independent. În cei patru ani şi jumătate de mandat, Nicuşor Dan s-a axat pe schimbarea conductelor de apă caldă, unele vechi din anii 60. Munca din subteran a provocat costuri electorale la suprafaţă. Săptămâni la rând, cartiere întregi din Capitală au rămas fără apă caldă şi căldură. Dincolo de problema datoriilor şi a sistemului energetic, care e bilanţul său ca primar general? ”O îmbunătăţire a transportului public cu primele tramvaie noi după Revoluţie şi modernizarea linilor de tramvai, care este în curs. Şi faptul că bucureştenii folosesc transportul public 40% mai mult. Şi foarte, foarte important, o frână pusă pe dezvoltarea imobiliară nocivă din Bucureşti”, a spus Nicuşor Dan, într-un interviu pentru News.ro . Întrebat dacă e de părere că dezvoltatorii imobiliari şi-ar dori să nu mai rămână primar, Nicuşor Dan a răspuns: ”Cred că îşi doresc, dar îşi fac un calcul greşit”. Odată ajuns la Cotroceni, Nicuşor Dan a promis că le va cere procurorilor să se ocupe de marea corupţie, în special din zona imobiliară.

Distribuie Distribuie Comentarii