Camelia Bogdan, fostă judecătoare exclusă din magistratură, a fost exmatriculată de la doctorat de către Universitatea din București, după ce nu și-a finalizat teza timp de aproape un deceniu.

Camelia Bogdan s-a înscris în programul de doctorat la Universitatea din București în anul 2013. Potrivit regulamentului universitar, teza de doctorat trebuie finalizată în maximum trei ani, cu posibilitatea unei prelungiri până la opt ani, în cazuri excepționale.

Însă, până în 2021, termenul maxim prevăzut a fost depășit, iar fosta judecătoare nu și-a finalizat studiile. Drept urmare, în 2023, Universitatea din București a decis exmatricularea sa din programul doctoral, potrivit Antena 3 CNN.

Cerere în instanță și daune solicitate

Nemulțumită de decizia universității, Camelia Bogdan a dat în judecată instituția de învățământ. Ea a cerut să fie reînmatriculată la studii și a solicitat, totodată, despăgubiri morale în valoare de 30.000 de lei.

Tribunalul București i-a respins acțiunea, menținând astfel decizia de exmatriculare. În urma hotărârii, Camelia Bogdan rămâne, oficial, exclusă din programul de doctorat.

Cererea reclamantei este nefondată

Potrivit instanței, cererea fostei judecătoare nu a fost justificată legal. Tribunalul București a concluzionat că reclamanta nu a dovedit că ar fi existat un abuz din partea Universității din București în luarea deciziei de exmatriculare.

Astfel, după aproape 10 ani fără o teză de doctorat finalizată, Camelia Bogdan pierde definitiv și acest titlu academic la care aspira.

Judecătoarea a fost exclusă din magistratură în anul 2022, ca urmare a aplicării unei sancţiuni disciplinare. Camelia Bogdan este cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare.

Drept la replică

Solicit, așadar, publicarea integrală a acestui drept la replică, cu mențiunea că preluarea de conținut jurnalistic presupune, în mod firesc, solicitarea unui punct de vedere din partea persoanei vizate, în spiritul echilibrului și al corectitudinii informației.

Cadrul legal aplicabil:

• Art. 30 alin. (6) din Constituția României: „Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”
• Art. 31 alin. (4) din Constituția României: „Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.”
• Art. 72–75 și art. 252–257 din Codul Civil, privind protecția dreptului la demnitate, imagine și viață privată.
• Legea nr. 8/1996 a presei, republicata, care reglementează dreptul la replică și obligația de publicare a acestuia în condiții echitabile.

DREPT LA REPLICĂ al Dr.Camelia BOGDAN privind articolele publicate de publicatiile antereferite pe marginea subiectului „Fostă judecătoare, exclusă de la studiile doctorale”

Subsemnata, Dr. Camelia Bogdan, vă solicit cu respect publicarea prezentului drept la replică, în virtutea dreptului la informare corectă, completă și responsabilă. Articolul publicat pe site-ul dumneavoastră conține afirmații trunchiate, prezentate fără verificare și care provin dintr-o sursă profund compromisă profesional și etic.

1. Decizia privind excluderea mea de la cel de-al doilea doctorat nu este definitivă

Informația principală prezentată în articol este inexactă: decizia de excludere de la un program doctoral este contestată și se află în prezent pe rolul instanțelor, având termen de judecată la 13 noiembrie 2025. Prezentarea sa ca fapt împlinit contravine nu doar regulilor bunei informări, ci și principiului fundamental al prezumției de legalitate și al respectului față de dreptul la apărare. Avand in vedere ca litigiul pe rol vizeaza una problemele de substanta ale educatiei din Romania -organizarea studiilor de doctorat in Romania-, sunt onorata sa imi apar dreptul la diseminarea celor mai bune practici intr-un domeniu de nisa, recuperarea produsului infractiunii.

2. Sursa articolului este profund compromisă: relații personale și financiare cu o persoană condamnată

Articolul preia, fără niciun discernământ profesional, acuzații promovate de dl. Mugur Ciuvică, fost consilier prezidențial și în prezent asociat media și contractual al domnului Dan Voiculescu, persoană pe care am condamnat-o definitiv pentru fapte de corupție în calitate de judecător.

Conform datelor din DeFapt.ro, Aktual24.ro și B1TV, dl. Ciuvică:

• este remunerat cu sume lunare de până la 15.000 euro pentru apariții la Antena 3, televiziune controlată de familia Voiculescu;
• este asociat în CERT MEDIA SRL cu fiica domnului Voiculescu, unde încasează dividende constante;
• este sprijinit politic de același grup media pentru o candidatură la europarlamentare.

Mai mult, fiica domnului Ciuvică, Ana Ciuvică, este angajată a postului Antena 3 CNN, potrivit datelor publice și profilului său profesional. Această legătură de familie consolidează suspiciunea de partizanat și lipsă de obiectivitate în campaniile derulate împotriva mea.

Este relevant de menționat că dl. Mugur Ciuvică nu are o pregătire juridică, academică sau instituțională în domeniul dreptului, combaterii corupției sau spălării banilor. Acest fapt poate fi verificat inclusiv în pagina sa publică Wikipedia, unde nu apare nicio referire la studii relevante în aceste domenii.

Motivația demersurilor sale repetate de discreditare nu se regăsește în vreun interes de ordin academic sau etic, ci în afilierea financiară directă cu dl. Dan Voiculescu – persoană pe care am condamnat-o definitiv într-un dosar de mare corupție.

Ironia este cu atât mai pronunțată cu cât, în trecut, dl. Ciuvică publica articole prin care denunța exact practicile financiare ale celui pe care astăzi îl susține activ și îl servește mediatic. În articolul „Fantoma Crescent” – text pe care îl invoc în prezent pentru evidențierea contradicției flagrante – dl. Ciuvică scria:

> “Referitor la Voiculescu și cele două obsesii ale sale – colaborarea cu Securitatea și legătura sa cu conturile lui Ceaușescu sau cu banii fostei Securități – cred că ar fi interesant ca dl. Voiculescu să explice și procedura prin care, la începutul anilor ʼ90, firma a fost practic desființată și a apărut grupul GRIVCO. Este o chestiune extrem de interesantă: firma CRESCENT aparținea oficial unui domn arab în vârstă. În 1990, imediat după Revoluție, acest arab, Fouad Sanbar, face un testament care ar putea intra în Cartea Recordurilor, pentru că decide să lase întreaga avere CRESCENT copiilor săi – dar nu la moartea lui, ci la moartea lui Dan Voiculescu. Adică un arab bătrân, cu doi copii bolnavi (din ce am aflat din cartea dlui Voiculescu), nu-și lasă averea copiilor, ci face un testament prin care moștenirea se acordă după moartea lui Voiculescu, care îi era doar angajat. Sunt lucruri pe care dl. Voiculescu trebuie să le explice – cum e posibil ca cineva să lase o avere de zeci, poate sute de milioane de dolari, moștenită nu după moartea proprie, ci după moartea unui angajat? Și astfel, prin acest testament extrem de ciudat, Voiculescu devine proprietarul CRESCENT, iar la un an de la această transmitere de proprietate, are loc o a doua, prin care apare firma GRIVCO – cu un capital social foarte mare, de ordinul milioanelor de dolari – ca fiind a domnului Dan Voiculescu, care până atunci fusese un angajat al statului cu salariul de 6.000–7.000 de lei. Dintr-o dată, în 1991, după această moștenire, apare grupul GRIVCO, cu capital – din nou, de ordinul milioanelor de dolari – și care derulează aceleași activități pe care le făcea CRESCENT până în 1989.”

Într-un comunicat de presă emis pe 30 august 2004, publicat în presa românească, dl. Mugur Ciuvică își exprima ferm opoziția față de liderul PUR (actualmente PUSL), Dan Voiculescu, și afirma explicit:

> „Ameninţările proferate la adresa mea de liderul PUR, Dan Voiculescu, amintesc de practicile de intimidare ale fostei Securităţi […] Faptul că Dan Voiculescu, creatorul și președintele PUR, a condus firma 'CRESCENT' care a făcut afaceri cu fosta Securitate este un adevăr pe care l-am susținut și îl voi susține în continuare.”

Mai mult, în același comunicat, dl. Ciuvică condamna și apropierea intelectualului Dorin Tudoran de acest partid, descriind PUR drept:

> „un partid al fostei Securități”.

Aceste afirmații documentate arată clar că, în trecut, dl. Ciuvică recunoștea și denunța legăturile domnului Voiculescu cu structurile fostei Securități și afacerile firmei CRESCENT. Or, astăzi, domnia sa și fiica sa lucrează în beneficiul direct al imperiului media și politic creat de același domn Voiculescu, încercând să discrediteze pe cei care au expus și sancționat aceste legături prin mijloace judiciare și academice.

Această răsturnare radicală de poziție publică – de la acuzator la purtător de interese media și politice ale fostului inculpat – trebuie pusă în lumină ori de câte ori i se preiau afirmații în scop jurnalistic sau instituțional, pentru a proteja publicul de manipulare.

Astăzi, dl. Ciuvică și fiica sa, Ana Ciuvică, sunt angajați și colaboratori constanți ai imperiului media al domnului Voiculescu, ceea ce demonstrează o schimbare radicală de discurs alimentată de interesul financiar, și nu de vreun principiu etic sau academic.

3. In prezent, mă apăr cu articolele semnate de Mugur Ciuvică – însușite și invocate în mod paradoxal chiar de dl. Dan Voiculescu prin finantarea domnului Ciuvica în procesele împotriva mea

Este cu atât mai grav faptul că în toate procesele de tip SLAPP intentate împotriva mea de către companiile GRIVCO și CRESCENT – entități controlate de dl. Dan Voiculescu – sunt nevoită să mă apăr invocând articolele redactate chiar de dl. Mugur Ciuvică, fost consilier presidential, cu acces la Arviha Crescent, autor care astăzi a devenit principalul agent de propagandă al acestor structuri.

Este un paradox juridic și moral că dl. Voiculescu – condamnat definitiv pentru fapte de corupție și spălare de bani – își însușește teza spălării banilor fostei Securități expusă de Mugur Ciuvică în anii 2000, pe care o neagă public astăzi prin intermediul aceluiași autor, acum angajat și finanțat de imperiul său mediatic. Mai mult, domnul Ciuvică beneficiază direct de fondurile provenite din structurile post-securiste pe care el însuși le demasca, fiind în prezent plătit de instituțiile media și comerciale apărute exact din mecanismele financiare descrise în articolul său „Fantoma Crescent”.

Această auto-denunțare involuntară a rețelelor de interese, prin recunoașterea publică și preluarea acestor texte de către dl. Voiculescu în propriile sale apărări juridice, confirmă valabilitatea investigațiilor și pozițiilor mele profesionale în domeniul combaterii spălării banilor și al recuperării activelor provenite din crima organizată postcomunistă.

4. Posibile consecințe juridice și instituționale pentru dl. Mugur Ciuvică – autoexpunere contradictorie

Este important de subliniat că dl. Mugur Ciuvică nu și-a retras niciodată public afirmațiile anterioare privind implicarea companiei CRESCENT, controlată de Securitate, în operațiuni de spălare a banilor fostului regim comunist, afirmații publicate în nume propriu și invocate chiar de mine ca probă în cauzele de tip SLAPP intentate de GRIVCO și CRESCENT.

În acest context, dl. Ciuvică riscă nu doar ridiculizarea profesională generată de colaborarea cu o persoană pe care a acuzat-o public anterior (dl. Dan Voiculescu), ci și consecințe juridice directe:

• Pe de-o parte, riscă sancțiuni instituționale (inclusiv rezilierea colaborărilor media) din partea celor pe care i-a expus – având în vedere că nu a retractat oficial acele declarații, ceea ce poate genera un conflict de loialitate publică și editorială;
• Pe de altă parte, în măsura în care se poate demonstra că Grupul de Investigații Politice – prin care dl. Ciuvică desfășoară campania de discreditare – este finanțat din fonduri provenite din activitatea GRIVCO/CRESCENT, acest fapt ar putea expune organizația riscului confiscării produsului infracțiunii, în conformitate cu principiile jurisprudenței europene privind spălarea de bani și utilizarea fondurilor cu proveniență ilicită, în deplină cunoștință de cauză a sursei acestora ori a confiscarii fara condamnare.

5. Tentative de discreditare internațională saptamanale– respinse de organizatorii Cambridge International Symposium on Economic Crime

Domnul Ciuvică desfășoară o campanie de hărțuire publică și reputațională, care include trimiterea de scrisori calomnioase la instituții internaționale de prestigiu. Una dintre aceste tentative dateaza chiar din 30.06.20205, a vizat Cambridge International Symposium on Economic Crime, în încercarea de a-mi bloca participarea anuala, din anul 2017, in calitate de lector.

Organizatorii simpozionului, prin răspunsul oficial al Prof. Barry Rider, au respins categoric acuzațiile și și-au reafirmat încrederea în activitatea mea:

> “Dr. Bogdan, who has spoken many times before and was, at the request of the UK Government, a visiting scholar at the Institute of Advanced Legal Studies, has been commended to us by several governments and leading international lawyers. We have not received any expression of concern from the Romanian Government or judiciary, diplomatically or otherwise.”

Acest context demonstrează cu claritate atât lipsa de legitimitate morală a campaniei orchestrate împotriva mea, cât și incoerența, dacă nu chiar complicitatea structurală, a rețelelor care finanțează și diseminează atacuri la adresa celor care combat activ corupția și spălarea banilor.

6. Recunoașterea internațională a activității mele în domeniul recuperării produsului infracțiunii și combaterii spălării banilor. Relevanța activității internaționale și numirea în P.R.I.M.E. Finance

Activitatea mea în domeniul combaterii spălării banilor și al recuperării produsului infracțiunii a fost recunoscută la nivel internațional, inclusiv prin hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului în cauze precum Alexandru-Marian Iancu c. România (nr. 17934/15), Voiculescu c. România (nr. 493/15) și Camelia Rodica Voiculescu și alții c. România (nr. 502/15, 1559/15, 2836/15, 2839/15), în care instanța a validat rigoarea și conformitatea deciziilor pronunțate sub coordonarea mea. În paralel, am coordonat inițiative de recuperare transfrontalieră a activelor, inclusiv în colaborare cu autoritățile din Senegal, în cadrul dosarului RAFO 2, prin intermediul inițiativei StAR. Această experiență a contribuit la numirea mea în cadrul P.R.I.M.E. Finance , o platformă internațională de experți recunoscuți în soluționarea litigiilor financiare complexe, care sprijină sistemele judiciare în gestionarea disputelor privind produse financiare sofisticate

In calitate de judecator, am avut rezultate judiciare concrete constand in recuperarea a peste 350 de milioane de euro pentru statul român

În contextul acestor atacuri sistematice și profund partizane la adresa mea, consider esențial să reamintesc opiniei publice și comunității juridice internaționale contribuția mea factuală și documentabilă la consolidarea statului de drept în România in materia in care doresc sa contribui cu si o noua monografie in materia recuperarii produsului infractiunii, domeniu care ramane de nisa in Romania, stat cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana.

În calitate de judecător specializat în combaterea corupției și a spălării banilor, am pronunțat hotărâri definitive în dosare de mare corupție prin care am dispus confiscarea și repunerea în patrimoniul statului român a unor active în valoare totală de peste 350 de milioane de euro. Printre aceste cauze se numără:

• Dosarul ICA, în care a fost condamnat definitiv domnul Dan Voiculescu, iar patrimoniul Institutului de Cercetări Alimentare a fost reintegrat în proprietatea publică;
• Dosarul RAFO, referitor la corupție transfrontalieră, evaziune fiscală și spălare de bani, prin care s-a dispus confiscarea și repararea unui prejudiciu major adus bugetului național.

Aceste rezultate nu sunt simple statistici, ci dovezi concrete ale impactului pozitiv pe care un magistrat independent, ghidat de lege și interes public, îl poate avea în lupta împotriva corupției și a criminalității financiare.

In iunie 2025, am fost inclusa in The Panel of Recognised International Market Experts in Finance (P.R.I.M.E. Finance) — un for internațional de elită ce reunește peste 290 de experți cu o experiență profesională cumulată de peste 9000 de ani în soluționarea litigiilor financiare complexe. Sunt prima și singura reprezentantă a României în cadrul acestui panel, alături de judecători ai Curții Internaționale de Justiție, ai Supreme Court of the UK și foști lideri ai instituțiilor financiare globale.

Panelul este recunoscut de ISDA (International Swaps and Derivatives Association) ca una dintre cele șapte jurisdicții recomandate pentru arbitrajul litigiilor în materie de instrumente derivate, iar regulile sale — administrate de Curtea Permanentă de Arbitraj de la Haga — oferă mecanisme rapide și eficiente de soluționare a disputelor în domeniul financiar internațional.

Numirea mea în cadrul P.R.I.M.E. Finance reconfirmă nu doar angajamentul meu față de bunele practici internaționale în materie de guvernanță financiară, ci și rolul României ca actor respectat în arhitectura juridică globală.

7. Reafirm angajamentul față de integritate profesională și statul de drept

Refuz cu fermitate orice tentativă de intimidare sau discreditare venită din partea unor persoane aflate în profund conflict de interese. Activitatea mea profesională – în instanță, în domeniul academic și în cadrul instituțiilor/forumurilor internaționale – rămâne dedicată transparenței, luptei împotriva corupției și apărării statului de drept.

Solicit publicarea integrală a acestui drept la replică, în virtutea principiilor deontologice care guvernează jurnalismul responsabil, mai ales în domeniul juridic.

Cu considerație,
Dr. Camelia Bogdan
Arbitru internațional independent
Membru P.R.I.M.E. Finance, VIAC, CIMAC
Fost judecător la Curtea de Apel București, expert în combaterea corupției și a spălării banilor