De ce a prelungit Trump armistițiul cu Iranul. Discuțiile din culise

Unul dintre motivele pentru care administrația Trump a decis prelungirea armistițiului înainte ca acesta să expire este faptul că a aceasta ajuns la concluzia că Teheranul nu a fost în măsură să dea un răspuns din cauza fragmentării procesului decizional, relatează CNN.

Președintele american Donald Trump s-a reunit marți după-amiază la Casa Albă cu principalii săi consilieri în materie de securitate națională, având în față o decizie majoră privind următorii pași în relația tensionată cu Iranul. Termenul-limită pentru armistițiul anunțat anterior era pe cale să expire, iar avionul Air Force Two era pregătit de decolare de la baza Andrews, vicepreședintele JD Vance urmând să se deplaseze în Pakistan pentru a doua rundă de negocieri. Totuși, exista un obstacol important: tăcerea aproape totală a Teheranului.

În zilele precedente, Statele Unite transmiseseră Iranului o listă de puncte generale pe care ar fi fost de dorit ca acesta să le accepte înaintea de următoarea rundă de discuții. Doar că din partea Iranului nu venea niciun răspuns, fapt ce a ridicat semne de întrebare cu privire la oportunitatea unei eventuale deplasări a delegației americane, potrivit unor oficiali familiarizați cu situația.

În timp ce la Casa Albă se întâlneau, printre alții, secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth, șeful Statului Major Interarme Dan Caine și directorul CIA John Ratcliffe, administrația americană nu primise niciun semn din partea Iranului. Oficialii americani au insistat pe lângă mediatorul din Pakistan, șeful armatei pakistaneze mareșalul Asim Munir, să obțină un răspuns într-un sens sau altul înainte ca Vance să urce la bordul aeronavei. Aceasta nu venise nici câteva ore mai târziu.

Potrivit a trei surse informate citate de CNN, faptul că răspunsul nu a mai venit ar avea legătură cu diviziuni interne în conducerea iraniană, cel puțin în baza mesajelor transmise de mediatorii pakistanezi. Astfel, Washingtonul a dedus că la Teheran nu ar exista un consens privind poziția de negociere, în special în privința programului de îmbogățire a uraniului și a stocurilor actual, adică a celor mai sensibile aspecte în discuțiile de pace. De asemenea, potrivit evaluării SUA, un factor de incertitudine important este legat de rolul noului lider suprem, Mojtaba Khamenei, și de măsura în care acesta oferă instrucțiuni clare sau dacă nu cumva acestea ar trebui mai degrabă ghicite. Oficialii americani cred că această situație, în care acesta rămâne ascuns, complică procesul decizional intern din Iran.

În ciuda acestor obstacole considerabile, nu este exclusă încă posibilitatea unei întâlniri între negociatori, deși nu este deloc clar când ar putea avea loc.

În loc să reia acțiunile militare, așa cum a amenințat, Trump a decis să prelungească armistițiul cu două săptămâni, fără a anunța de această dată un termen, deși surse au declarat pentru CNN că intenționează totuși să ofere Iranului un interval limitat pentru oferi un răspuns. Președintele american a descris conducerea iraniană drept „serios fragmentată”, dând de înțeles că preferă o soluție diplomatică, pentru a evita astfel reluarea unui război nepopular în SUA despre care spune că a fost deja câștigat.

SUA au capturat un al doilea petrolier legat de Iran. Momentul în care militarii americani urcă la bord

Totuși, cert este că negocierile s-au prăbușit, un indicator că Trump se confruntă cu provocări în încercarea de a obține o înțelegere în termenii săi. Iranul a cerut public ridicarea blocadei asupra navelor ce trec prin porturile iraniene în Strâmtoarea Ormuz înainte de reluarea discuțiilor, cerere respinsă de Trump, care a declarat că accesul nu va fi permis în absența unui acord final.

Presupunerile SUA și reacțiile Iranului

Decizia de prelungire a armistițiului a venit în contextul în care mediatorii pakistanezi încercau simultan să convingă Iranul să revină la masa negocierilor și pe Trump să prelungească armistițiul. Cu doar câteva ore înainte ca acesta să expire, liderul american, presupunând că Iranul ar avea nevoie de mai mult timp să ajungă la o poziție comună, eventual aprobată și de Khamenei, a anunțat că încetarea focului va rămâne în vigoare „până când va fi prezentată o propunere și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul”.

Reacțiile de la Teheran nu au întârziat, însă nu au fost blânde. Mahdi Mohammadi, consilier al președintelui Parlamentului iranian, a declarat că prelungirea armistițiului „nu înseamnă nimic” și a avertizat că presiunile continue echivalează cu o agresiune care cere un răspuns militar.

„Partea învinsă nu poate dicta condițiile. Continuarea asediului nu diferă de un bombardament și trebuie să fie întâmpinată de un răspuns militar.”

Ziua de marți a început cu declarații ale lui Trump potrivit cărora se așteaptă să reia bombardamentele în curând, însă s-a încheiat fără clarificări suplimentare, președintele american evitând la finalul zilei să răspundă întrebărilor presei pe acest subiect.

În culise, consilierii săi au avertizat că lipsa unui termen-limită clar ar putea permite Iranului să tergiverseze negocierile. Oficialii americani sperau ca în această săptămână să fie conturat un acord-cadru, care să deschidă calea unor discuții mai în detaliu în săptămânile următoare. Există însă temeri că în acest caz Iranul ar putea folosi timpul pentru a se regrupa și recupera capacitățile militare.

Printre principalele puncte nerezolvate se numără dreptul Iranului de a îmbogăți uraniu, soarta stocurilor existente și eventualele sancțiuni ce ar putea fi ridicate. În aceste condiții, flexibilitatea ambelor părți ar putea fi decisivă pentru încheierea unui acord. Trump insistă că nu va accepta un acord similar celui din perioada Obama, pe care l-a criticat în repetate rânduri.

În ultimele zile, liderul american s-a arătat optimist, susținând că va obține un acord superior și invocând propriile abilități de negociere. „Cred că vom ajunge la un acord excelent. Nu au de ales”, a declarat acesta, adăugând că acțiunile militare ale SUA au slăbit semnificativ Iranul, inclusiv prin eliminarea liderilor, deși, spune el, într-un anumit sens, acest fapt complică negocierile.