Conform dr. Matthew D. Epstein, prima experiență a oamenilor cu căscatul are loc în uter. Totuși, acest comportament oarecum involuntar poate fi asociat cu plictiseala, însă există o mulțime de factori declanșatori.

Ce este căscatul

Căscatul durează doar câteva secunde și este însoțit de întredeschiderea gurii, o inspirație profundă și de întinderea mușchilor din jurul gâtului, explică Epstein. Acesta este urmat de o scurtă pauză, de o eliberare rapidă a tensiunii musculare și de o expirație, relatează Prevention .

Karen D. Sullvian, neuropsiholog, califică căscatul indus de plictiseală drept „cel mai mare mit".

Cândva se credea că principalul rol al căscatului este acela de a crește nivelul de oxigen , care altfel ar fi scăzut, dar un studiu din anul 1987 a infirmat această teorie. Și, în ciuda cercetărilor extinse, adevăratul său scop rămâne incert, a declarat Epstein.

Iată câteva explicații:

Reglarea temperaturii creierului

Căscatul ajută la „răcirea” creierului. Acest lucru se întâmplă prin intermediul fluxului sanguin, inhalarea aerului rece și lăcrimarea ocazională a ochilor. În plus, s-a constatat că acest gest își face apariția înainte, în timpul și după cazuri de termoreglare anormală, precum stresul provocat de căldură și hipotermie.

Acest lucru explică de ce persoanele cu afecțiuni medicale, care provoacă o creștere a temperaturii corpului, precum scleroza multiplă, epilepsia, anxietatea și traumatismele craniene, se confruntă cu un căscat excesiv urmat de o ameliorare temporară a simptomelor.

Îmbunătățirea funcției respiratorii

„Căile respiratorii nu sunt niciodată mai largi ca în timpul celor cinci secunde în care se produce un căscat", susține Sullivan. O ipoteză recentă, adaugă Epstein, sugerează că aceste întinderi ale mușchilor căilor respiratorii pot îmbunătăți semnificativ funcția respiratorie.

Empatia socială

După cum probabil știți, căscatul este contagios. Acest lucru se datorează sistemului neuronilor-oglindă, explică Sullivan, despre care se crede că este un fenomen evolutiv legat de capacitatea noastră de a imita și de a empatiza.

Când ar putea deveni periculos căscatul excesiv

De obicei, căscatul excesiv nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Totuși, în unele cazuri, acesta poate semnala ceva mai grav, precum epilepsie, scleroză multiplă sau, în cazuri rare, o tumoră cerebrală.