De ce europenii fac tot mai puțini copii. Ce arată cifrele despre România

Europenii fac din ce în ce mai puțini copii, iar datele statistice arată că natalitatea a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii. Tendința se observă în aproape toate statele continentului, inclusiv în România.

Europa traversează o perioadă de declin demografic fără precedent în ultimele șase decenii. Datele Eurostat pentru 2024 arată că rata totală a fertilității în Uniunea Europeană - indicatorul care măsoară numărul mediu de copii pe care o femeie îi aduce pe lume de-a lungul vieții - a scăzut la 1,34, aproape jumătate față de nivelul de 2,62 înregistrat în 1964.

Această tendință nu este un fenomen izolat; întreaga regiune europeană se confruntă cu provocări legate de scăderea natalității, iar România nu face excepție.

În 2024, în UE s-au născut 3,55 milioane de copii, ceea ce corespunde unei rate brute a natalității de 7,9 la 1.000 de locuitori. Comparativ, în 2000 aceasta era de 10,5, în 1985 de 12,8, iar în 1970 de 16,4.

Cel mai mare număr de nașteri din perioada postbelică a fost înregistrat în 1964, cu 6,8 milioane de copii. După acel moment, numărul nașterilor a scăzut constant până la începutul secolului XXI, când a ajuns la 4,36 milioane în 2002. În anii următori au existat creșteri temporare, dar nu suficient de semnificative pentru a inversa trendul descendent, potrivit ec.europa.

Scăderea natalităţii, fenomen global

Specialiștii subliniază că scăderea natalității este parte a unui fenomen global.

Tot mai multe țări înregistrează rate ale fertilității sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii pe femeie, iar estimările sugerează că aproape toate statele lumii vor ajunge în această situație până la sfârșitul secolului.

Organizația Mondială a Sănătății explică această evoluție prin teoria tranziției demografice: pe măsură ce accesul la educație și la contracepție crește, iar factorii socioeconomici se schimbă, comportamentul demografic se modifică în timp.

Țările europene cu cele mai mari și cele mai scăzute rate ale fertilității

În 2024, în Europa, cele mai mari rate ale fertilității sunt înregistrate în Muntenegru (1,75), Bulgaria (1,72), Georgia (1,69) și Albania și Serbia (ambele 1,64). Printre marile economii, Franța se distinge cu 1,61 copii pe femeie, urmată de Regatul Unit, cu 1,56 (datele disponibile pentru 2023). Germania are 1,36, ușor peste media UE, în timp ce Spania (1,10) și Italia (1,18) înregistrează cele mai scăzute valori. În țările nordice, Islanda are 1,56, Danemarca 1,47, Norvegia 1,45, Suedia 1,43, iar Finlanda doar 1,25. Alte valori importante includ Irlanda (1,47), Belgia (1,44), Ungaria (1,41), Austria (1,31), Grecia (1,24) și Polonia (1,14).

Situația României

În România, rata totală a fertilității a fost 1,39 în 2024, dar mult sub pragul de înlocuire a populației. Tendința generală din ultimii ani este descendentă, semnalând provocările pe care țara le are în menținerea unui echilibru demografic sustenabil.

Diferențele între țările europene sunt greu de explicat, chiar și în cazul statelor nordice, care au politici familiale generoase. Experții OMS subliniază că, pe lângă educație și accesul la contracepție, contează costul locuințelor, stabilitatea financiară, echilibrul între viața profesională și cea familială, precum și cheltuielile asociate creșterii unui copil.

Multe guverne au introdus măsuri precum alocații, facilități fiscale, servicii subvenționate de îngrijire a copiilor și concedii parentale, dar impactul acestor politici asupra ratei totale a fertilității rămâne dificil de cuantificat. În Europa de Nord și de Vest, scăderea sub nivelul de înlocuire și amânarea primului copil au început încă din anii 1960, ducând la vârste medii mai ridicate la naștere.

În Europa de Est, fenomenul a început mai târziu, iar vârsta medie la primul copil rămâne mai scăzută.

În ultimul deceniu, între 2014 și 2024, rata fertilității din UE a scăzut de la 1,54 la 1,34. Unele țări au înregistrat scăderi mai mari, altele au avut creșteri ușoare. Experții avertizează că analiza perioadelor scurte poate fi influențată de factori temporari, precum pandemia sau crizele economice, care afectează momentul nașterii copiilor fără a modifica semnificativ numărul total de copii pe viață.