Inechitatea pensiilor, atât în ceea ce privește vârsta la care unii dintre români pt ieși din câmpul muncii, cât și valoarea acesteia, creează disensiuni și tensiuni în societate. ”Eu muncesc de-mi sar capacele până la 65 de ani și alții nu numai că ies la pensie la 40 de ani, dar o fac și pe bani mulți” - aceasta este nemulțumirea majorității populației. Referirea principală se face la adresa magistraților , chiar dacă sunt și alte categorii care beneficiază de statut special.

Magistrații au statut special în România

Dar de ce pot ieși la pensie judecătorii și procurorii încă de la 48 de ani, adică după 25 de ani de muncă? Haideți să vedem cine a dispus acest lucru și care a fost motivația. Totul s-a întâmplat în 2017, pe vreme când Tudorel Toader conducea Ministerul Justiției, iar Liviu Dragnea era la șefia PSD-ului.

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a vorbit la Euronews România , în cadrul emisiunii România lui Vitalie, despre momentul în care sistemul a luat-o razna și a permis acest lucru. „48 de ani este o vârstă minimă. În realitatea, vârsta medie de pensionare în magistratură este undeva la 55 de ani. Noi avem o statistică și, între 2010 și 2025, vârsta medie de pensionare este de 55 de ani. Până în 2017, vârsta era de 58 de ani.

Asediul asupra justiției, în 2017

După modificările legislative din 2017, când a avut loc acel asediu asupra justiției din România, foarte mulți au ales să plece, pentru că cele mai nocive modificări, atât în materie penală, cât și în materie de pensionare, au avut loc în acea perioadă. Din acel moment, mulți au ales să plece și datorită presiunii la care erau supuși public de către politicieni, de Inspecția Judiciară, iar din acel moment, a început să scadă vârsta de pensionare și acum a ajuns la 55 de ani"

De ce se pensionează magistrații atât de devreme? Pentru că legea le permite. În plus, pensionarea este și atractivă: un magistrat cu un salariu de 3.000 de euro beneficiază de o pensie de 5.000 de euro. Asta pentru că procentul de 80% din salariu se aplică la brut și nu la net, cum este normal. Astfel, România mai bifează o premieră, pentru că nicăieri în Europa nu există așa ceva.

Legea lui Eugen Nicolicea, Florin Iordache și Șerban Nicolae

Dar să vedem cum s-a ajuns la o asemenea aberație și cine a girat-o. Inițiativa din 2017 a fost propusă de Eugen Nicolicea, Florin Iordache și Șerban Nicolae, membri ai PSD-ului condus de Liviu Dragnea, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă. Scopul ascuns (sau pe față) al legii era acesta: odată cu pensionarea judecătorilor care instrumentau anumite dosare, totul procesul se relua de la zero. Principalii beneficiari ai legii: Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.

Claudiu Sandu, vicepreședinte CSM, explică, pentru Euronews România: „Cum s-a ajuns? Foarte simplu. În 2017, când era ministru, domnul Tudorel Toader a operat o modificare care să încurajeze plecarea din profesie a magistraților. Nu am de gând să fac afirmații politice, deși la acel moment, a fost o lege care efectiv a dinamitat magistratura și mulți au ales să plece".

Legile, modificate în avantajul infractorilor

De atunci, lucrurile au mers din rău în mai rău, susține vicepreședintele CSM: ”Legile au fost modificate în avantajul infractorului, România a devenit un fel de paradis al infractorilor , în care, pentru orice chichiță, dosarul este restituit, probele sunt anulate, infractorul e declarat nevinovat. Mie, personal, mi s-ar pune mari întrebări dacă să mai continui în această profesie. Satisfacția unui procuror care instrumentează un dosar de evaziune fiscală este aproape de zero în acest moment, pentru că nu mai sesizează ANAF-ul - ei au grila lor de controale pe care trebuie să și-o realizeze pentru a da bine la organele lor de control, parchetele nu mai sunt sesizate - legea a fost în așa fel modificată încât orice infractor care face evaziune fiscală, odată ce este prins, plătește prejudiciul și a scăpat. Noi, procurorii, de multe ori, nici nu aflăm de acea faptă. Pe mine, personal, nu mă mai atrage înspre profesia asta, pentru că nu văd o satisfacție”.

Pensionări pe bandă rulantă

Ce va urma după ce guvernul Bolojan va ridica brusc pragul de pensionare la 65 de ani pentru angajații din sistemul de justiție? Cladiu Sandu e sigur: ”Fenomenul va fi următorul: cei care au condiții de pensionare, se vor pensiona. Deja, în CSM, intră cereri de pensionare foarte multe. La procurori, din câte știu, sunt vreo 20 de cereri trimsie. Noi am avut deja 12 cereri soluționate marțea asta, care este un record, pentru că, în general, pe secțiile săptămânale, aveam una-două cereri sau niciuna. Vârstele variază între 49 de ani și 57 sau 60.