De ce persistă crimele împotriva femeilor, în pofida Legii femicidului
Eficiența mecanismelor legale în combaterea violenței de gen a fost analizată în cadrul ediției din 2 octombrie 2026 a emisiunii „Trends”, moderată de Alexandru Negrici. Purtând titlul „De ce mai avem femiciduri, deși avem Legea femicidului”, dezbaterea le-a avut ca invitate pe cercetătoarea în studii de gen Ionela Băluță și pe creatoarea de conținut Evelina Din, activă în mediul online sub numele Evetastick.
Punctul de pornire al dialogului l-a reprezentat o crimă recentă care a cutremurat opinia publică: uciderea Valentinei Ioana Tănăsie. Tânăra de 28 de ani a fost omorâtă de propriul partener, iar trupul acesteia a fost abandonat într-o valiză descoperită ulterior plutind pe râul Olt.
Educația timpurie și aplicarea strictă a normelor, măsuri urgente
În cadrul discuției, Evelina Din a subliniat că amploarea fenomenului impune o strategie amplă, ce depășește sfera strict punitivă. În opinia sa, este imperios ca statul să acționeze simultan pe plan legislativ, instituțional și educațional, pentru a împiedica escaladarea violențelor.
„Mi se pare că fenomenul a ajuns atât de departe în punctul ăsta, încât el nu mai poate fi oprit sau dat înapoi fără intervenția legii. Și intervenția legii înseamnă și intervenția la nivel de societate înseamnă pe mai multe paliere. Înseamnă aplicarea legilor pe care le avem și sancționarea incitărilor la ură”, a punctat invitata emisiunii.
Totodată, ea a avertizat asupra pericolului reprezentat de comportamentele agresive manifestate de tineri: „Când tu vezi că ai generațiile următoare de băieți care sunt din ce în ce mai mult radicalizați și care tind la violență, e clar că trebuie să intri structural la nivel de educație”.
Deficiențele din Poliție și tratamentul aplicat victimelor
O altă problemă majoră semnalată în platou a fost modul în care structurile Poliției Române gestionează plângerile femeilor agresate. Evelina Din a pledat pentru o reorganizare a instituției și pentru introducerea unor cursuri obligatorii axate pe drepturile omului și egalitatea de șanse.
Potrivit acesteia, pregătirea profesională specifică este esențială pentru agenții care intră în contact direct cu persoanele aflate în pericol: „Ei ar trebui să aibă module de formare pe egalitatea de gen și pe drepturile femeilor”.
Creatoarea de conținut a criticat dur atitudinea de descurajare sau bagatelizare pe care unele victime o întâmpină chiar la secțiile de poliție. „Te duci la secție ca victimă și oamenii ăia ori te iau la mișto, ori nu te iau în serios, ori te trimit acasă să te împaci cu el că «lasă că vă rezolvați voi»”, a atras atenția Evelina Din, menționând că responsabilitatea schimbării aparține decidenților politici de vârf: „Presiunea cea mai mare ar trebui să fie pe tot guvernul”.
Ce modificări majore a adus legislația adoptată în 2026
Dezbaterile au loc în contextul în care Parlamentul a adoptat Legea pentru prevenirea și combaterea femicidului pe 25 martie 2026, actul normativ fiind ulterior promulgat de Nicușor Dan. Noua reglementare introduce sancțiuni similare omorului calificat, faptele putând fi pedepsite cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar cu închisoarea pe viață.
Pentru prima dată în dreptul românesc, noțiunea capătă o definiție juridică exactă: „În înţelesul prezentei legi, «femicidul» înseamnă uciderea cu intenţie a unei femei sau moartea unei femei ca urmare a unor practici care cauzează vătămări femeilor, indiferent dacă uciderea sau practicile vătămătoare sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”.
Actul normativ instituie pedepse agravate în cazurile în care agresiunile au loc în prezența copiilor, pedepsește dur violențele premergătoare și motivele bazate pe gen, obligă autoritățile să publice statistici anuale detaliate și acordă statutul de victime directe copiilor rămași orfani în urma acestor crime, garantându-le protecție specială din partea statului.
Explorează subiectele:
