De citit!/Încă o dovadă că PCR și Securitatea n-au murit!

De citit!/Încă o dovadă că PCR și Securitatea n-au murit!

Grigore Popescu, șeful Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, s-a înscris în Partidul Comunist Român după ce s-a îndrăgostit de o cuvântare a dictatorului Nicolae Ceaușescu împotriva invadării Cehoslovaciei.

Recent, Popescu a fost reclamat la Ministerul Afacerilor Externe pentru modul în care a fost filmat și transmis online un concert de pian cu ocazia Zilei Naționale a României.

Plângerea a ajuns să fie analizată de șeful Corpului de Control al MAE, ambasadorul Ion Bogdan Pascu, aflat pe lista fantomelor Securității întocmită de fostul diplomat Mircea Răceanu, ultimul condamnat la moarte al regimului Nicolae Ceaușescu, dezvăluie Newsweek România.

Ce mai reclamă românii la MAE

Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, condus de directorul Grigore Popescu (cunoscut ca Grigore Arbore), a organizat pe 25 noiembrie 2020 un concert online de pian cu ocazia Zilei Naționale a României. Nemulțumit de modul în care a fost filmat și transmis concertul de pian, Alexandru Iacob, fondatorul asociației „Romeni & Moldavi in Veneto”, a transmis o notă de protest la Ministerul Afacerilor Externe.

„Filmarea a fost făcută pe tot parcursul concertului din spate, deci 50 de minute a trebuit să vedem ceafa artistei. Sala nu este nici pe departe potrivită pentru nici un tip de concert din cauza acusticii, luminile nepotrivite, au fost prezentate secvențe cu sala cu toate scaunele goale (ca să ne sugereze, ce?). Am scris un comentariu pe pagina de socializare facebook în timpul transmisiei live prin care observam unghiul de filmare nepotrivit, comentariu care mi-a fost eliminat de către organizatori. Consider că acest eveniment nu a fost studiat și nici pregătit, a fost organizat cu ușurință, superficialitate, indiferență, lipsă de profesionalism, un concert care nu are nimic de festiv și/sau solemn, nedemn fie de o instituție ICR fie de o Zi Națională și mai ales nedemn pentru o națiune”, susținea în delațiune Alexandru Iacob.

Cine este Grigore Popescu?

Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneția a fost înființat oficial în data de 2 aprilie 1930, fiind inaugurat de către istoricul Nicolae Iorga sub denumirea de „Institutul Istorico-Artistic din Veneţia”. Acum se află în subordinea Institutului Cultural Român și este condus de directorul Grigore Popescu, care folosește pseudonimul Grigore Arbore.

În CV-ul publicat pe site-ul Academiei Române, prof. univ. dr. Grigore Popescu menționează că a devenit membru al Partidului Comunist Român în data de 22 august 1968, pe fundalul emoției colective "prilejuite de cuvântarea lui Nicolae Ceaușescu împotriva invadării Cehoslovaciei".

A fost membru al partidului timp de 19 ani, până în toamna anului 1987. Atunci, după terminarea cursului „Istoria ideilor de planificare urbană în Renaștere”, ținut la Universitatea din Pisa, Grigore Popescu a cerut azil politic în Italia. Cererea i-a fost aprobată în data de 11 noiembrie 1987.

Ulterior a fost angajat ca profesor asociat la Universitatea din Pisa, la Institutul Universitar de Arhitectură din Veneția și la Universitatea din Ferrara. După căderea regimului comunist, Grigore Popescu a fost consilier externe nerenumerat al președintelui Ion Iliescu.

Cariera ambasadorului Ion Pascu înainte și după 1989

Petiția lui Alexandru Iacob împotriva lui Grigore Popescu a ajuns la Corpul de Control al MAE, condus de ambasadorul Ion Pascu. Acesta se află pe lista fantomelor Securității publicată de fostul diplomat Mircea Răceanu.

Diplomatul Ion Bogdan Pascu a urmat, în perioada 1966 – 1971, cursurile Facultății de Comerț Exterior din cadrul ASE, facultate din care erau racolați viitorii angajați ai Direcției de Informații Externe a Securității statului.

La scurt timp după terminarea facultății, a fost angajat ca asistent universitar la ASE București.

De acolo, a fost trimis la studii post universitare la University of Washington – Seattle, din SUA. Pe atunci, se putea pleca în străinătate (și mai ales peste ocean) doar cu acordul Securității.

Reîntors în țară în 1974, Ion Pascu a fost angajat în Ministerul Afacerilor Externe. Cinci ani mai târziu, a fost trimis ca atașat afaceri ad interim la Ambasada României la Aden. Apoi a făcut turul ambasadelor de la Ankara, Atena și Stockholm ca secretar III și I. A revenit în centrala MAE în 1993 și numit pe funcția de director al Direcției Protocol. După numai un an, a fost trimis din nou la misiune din postura de consilier și ministru consilier la Ambasada României de la Londra, unde a stat până în 1998. A mai stat doi ani în centrala MAE, apoi a fost trimis ca ambasador extraordinar și plenipotențiar la Ambasada României de la Tokyo.

În aprilie 2005, a preluat funcția de șef al Protocolului Prezidențial la Administrația Prezidențială, în mandatul de președinte al României al lui Traian Băsescu.

Acum este șeful Corpului de Control al MAE, serviciul aflat în subordinea ministrului Bogdan Aurescu.

Pascu se află pe lista "fantomelor" lui Mircea Răceanu

Diplomatul român Mircea Răceanu a fost arestat pe 31 ianuarie 1989 pentru că a colaborat cu serviciile secrete americane. A fost judecat și condamnat la moarte pe 20 iulie 1989. Aceasta a fost ultima condamnare la moarte dată de regimul comunist condus de Nicolae Ceaușescu. Ulterior, după căderea regimului comunist, în 1990, Răceanu a fost eliberat din închisoare în urma intervenției ambasadorului SUA la București, Alan Green Jr.

Mircea Răceanu susține că, în timp ce era anchetat, i-au fost arătate câteva zeci de fotografii ale angajaților din MAE și din ambasade pentru a spune despre care știe că sunt ofițeri ai Securității. El a presupus atunci că toți cei indicați urmau să fie retrași de la misiuni pentru că Securitatea bănuia că i-ar fi deconspirat americanilor.

„Cu mulţi dintre ei lucrasem ani de zile şi ştiam că erau ofiţeri de Securitate, pe alţii îi bănuiam. Am decis încă de la prima fotografie care mi-a fost arătată, cea a lui Constantin Gârbea, să neg că aş fi fost la curent cu faptul că erau ofiţeri de Securitate. Aşa am procedat cu toate fotografiile care au urmat, printre care cele ale lui Vasile Prună, Gheorghe Duţă, Ion Dobreci, Vasile Croicu, Ioan Donca, Tudor Valeriu, Teodor Meleşcanu, Pavel Platona, Petru Ioan Cordoş, Octavian Gavriş, Ilie Neamţu, Nicolae Petruţ, Ştefan Costin, Valeriu Dinică, Marin Buhoară, Cristian Mocanu, Ionel Stănculescu, Dinu Marian, Petre Săndulescu, Ion Pascu”, susține diplomatul Mircea Răceanu.


Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Bășiți aici! / „Declarația de la București” / Căcații stângii, acum ajunși bășini, vor să-l alunge pe Iohannis

2 Ăștia o iau razna / Numire suspectă în Guvern pe filiera interlopului lui Cîțu / Cum, mă, să pui în locul unui pro…

3 Fiul patronului Cris-Tim, arestat pentru trafic de droguri

4 „Am depresie și anxietate severă. Am fost violată de patru ori!”

5 VIDEO Fugarul Rizea îl dă în gât pe Adrian Năstase / Unde au fost dosite tablourile scumpe înainte de percheziți…