De citit!/Spionii Americii au greșit din nou

De citit!/Spionii Americii au greșit din nou

Serviciile secrete americane, în special CIA, și agențiile de informații militare din Statele Unite poartă o responsabilitate uriașă pentru situația actuală din Afganistan, după ce nu au reușit să anticipeze ofensiva rapidă a talibanilor și colapsul forțelor de securitate locale. Greșelile făcute de spionii americani în dosarul afgan au fost comparate de unii analiști cu erorile din urmă cu două decenii, când serviciile de informații de peste ocean au ignorat numeroasele semnale care indicau că Al-Qaeda se pregătea de un atac de proporții împotriva unor ținte din Statele Unite, scrie Adrian Novac pe G4Media.ro.

Eșecurile multiple de atunci au permis teroriștilor islamiști să atace, cu avioane comerciale deturnate, Turnurile Gemene din New York și clădirea Pentagonului din capitala federală. Un al patrulea aparat, despre care s-a presupus că urma să lovească Casa Albă, s-a prăbușit pe un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să-i neutralizeze pe atacatori.

Erori repetate

Cucerirea rapidă a Afganistanului de către talibani, care a urmat ordinului președintelui Joe Biden de a retrage forțele Statelor Unite, este nu doar un dezastru strategic și militar, ci și unul de de informații. „Acesta este un eșec de informații de cea mai înaltă clasă,” a declarat Bill Roggio de la Foundation for Defense of Democracies, citat de CNBC, adăugând că este „cel mai mare eșec de informații” de la Ofensiva Tet din timpul războiului din Vietnam, o campanie de atacuri surpriză devastatoare efectuate de gherilele comuniste împotriva SUA și aliații lor în 1968.

Printre altele, CIA și alte agenții americane de informații au subestimat în mod flagrant rapiditatea ofensivei islamiștilor, care au mărșăluit cu viteză de-a lungul țării, surprinzând armata afgană.

De asemenea, pare că serviciile secrete că nu au fost la curent cu înțelegerile pe care talibanii le-au făcut cu diverși lideri locali pe măsură ce momentul retragerii forțelor americane se apropia și cum islamiștii s-au poziționat pe teren pentru a lansa atacuri aproape simultane împotriva capitalor de provincii. În acest sens, Roggio a declarat că talibanii și-au amplasat echipamente și materiale din timp, au organizat, planificat și executat o „ofensivă masivă” de la începutul lunii mai înainte de a începe „asaltul final” în urmă cu două spătămâni.

În acest context, analiștii au notat că spionii CIA și cei militari nu au observat cum așa-numiții „guvernatorii din umbră ai talibanilor” erau deja pregătiți și la locul lor, alături de personal desemnat, pentru a prelua funcțiile provinciale în momentul când administrația locală urma să fie îndepărtată.

Liderii militari americani au presupus de asemenea că talibanii vor acționa într-o ofensivă lineară, de la un oraș la altul, și nu s-au așteptat să ajungă în Kabul înainte să fi securizat restul țării. O altă apreciere greșită, căci talibanii au intrat în capitală și în palatul prezidențial duminică, la doar câteva ore după ce președintele Ashraf Ghani a fugit în Tadjikistan.

Dar cea mai mare greșeală a serviciilor secrete – americane și occidentale deopotrivă – a fost cea legată de armata afgană. Acestea au apreciat constant că, după 20 de ani de pregătire și 83 de miliarde de dolari investite în dotarea și antrenarea acestora, forțele de securitate din Afganistan vor fi capabile să lupte și că se vor putea lupta de la egal la egal cu islamiștii.

Mai mult, diferite analize au indicat că guvernul de la Kabul va rezista și că talibanii nu vor prelua controlul în țară foarte curând. Un astfel de raport, apărut în spațiul public în urmă cu mai puțin de o săptămână, afirma că capitala afgană ar fi putut să cadă în mâinile talibanilor în circa trei luni de zile.

Chiar și oficialii de la Pentagon, chemați luna trecută la audieri pe Capitol Hill, le-au prezentat congresmanilor o evaluare a informațiilor conform căreia combinația de forțe speciale afgane, forțe aeriene și miliții locale ar putea împiedica avansul talibanii suficient de mult timp pentru obținerea unei soluții politice.

„Forțele de securitate afgane au capacitatea de a lupta și apăra suficient țara lor,” a afirmat generalul Mark Milley, șeful Statului Major, în iulie. „Nu cred că jocul final este încă scris.” Aceasta deși ofițeri de informații ar fi avertizat liderii din Washington că afganii nu se vor putea lupta cu talibanii din cauza lipsei sprijinului aviației americane.

Bazându-se pe aceste analize și rapoarte, președintele Joe Biden a declarat public, la începutul lunii trecute, că preluarea controlului Afganistanului de către talibani nu este „inevitabilă” deoarece „trupele afgane au 300.000 de oameni bine echipați – la fel de bine ca orice armată din lume – și o forță aeriană împotriva a 75.000 de talibani. Nu este inevitabil” ca talibanii să preia controlul țării.

Liderul de la Casa Albă a afirmat că are „încredere în capacitatea militarilor afgani, care sunt mai bine pregătiți, mai bine echipați și mai competenți acum în ceea ce privește conducerea războiului” și că „probabilitatea ca talibanii să copleșească toate (forțele de securitate) și să controleze întreaga țară este foarte puțin probabilă.”

Biden a mai spus că „nu este adevărat” că serviciile americane de informații au concluzionat că, cel mai probabil, guvernul din Afganistan va intra în colaps, insistând: „Nu au ajuns – nu au ajuns – nu au ajuns la această concluzie.”

Așa cum se știe acum, realitatea de pe teren a fost cu totul alta decât cea anticipată de președintele Statelor Unite, care s-a bazat pe rapoartele serviciilor secrete și pe cele discutate cu echipa sa de consilieri de securitate, declarându-se convins că guvernul local și forțele militare afgane ar trebui să poată rezista timp de șase luni până la un an. Talibanii au intrat în capitala Kabul după un avans rapid, președintele Ghani a părăsit țara, forțele afgane demoralizate au fost decimate, capturate sau au abandonat în masă pozițiile lor, iar pușcașii marini americani sunt acum într-o cursă contracronometru să evacueze personalul ambasadei SUA, cetățenii occidentali care au fost blocați în Afganistan și afganii care au colaborat cu trupele internaționale.

Unde s-a greșit

În final, evaluările de informații de la începutul acestui an care estimau că guvernul afgan ar putea rezista timp de șase până la 12-18 luni după retragerea forțelor americane și internaționale s-au dovedit complet greșite. Analiștii CIA și planificatorii militari au subestimat eficiența strategiei talibanilor și au crezut – în mod incorect, s-a dovedit – că afganii vor lupta pentru a-și apăra teritoriul în timp ce forțele americane au plecat. Rezultatul? “Vorbim de o criză de proporții imense,” a afirmat Jackie Speier, o democrată care reprezintă California În Congres. „Este un eșec de informații. Am subestimat talibanii și am supraestimat hotărârea armatei afgane”.

Cine este princialul vinovat de aceste erori? În primul rând CIA și serviciile militare de informații, aflate toate sub comanda președintelui Biden, afirmă experții.

Analiștii afirmă că erorile făcute de serviciile secrete au fost multiple. Atât administrația președintelui Donald Trump, cât și echipa lui Biden și-au bazat obiectivul de retragere a trupelor SUA pe ideea că capacitățile de informații americane ar permite Statelor Unite să-și mențină abilitățile de a reacționa rapid și de a ataca atât talibanii, cât și grupările teroriste care ar fi (re)apărut în regiune. În schimb, greșelile CIA au făcut ca, pe măsură ce forțele SUA s-au retras, capacitățile de reacție să dispară una câte una, lăsând America fără acest avantaj crucial. Casa Albă și-a construit strategia post-retragere din Afganistan pe o idee greșită.

Unii comentatori s-au referit și la faptul că, aparent, CIA a înțeles greșit istoria și cultura afgană. Afganistanul este o țară cu numeroase triburi, limbi, etnii și secte religioase, iar Washingtonul și aliații săi din NATO au încercat să-l transforme într-o democrație unificată bazată pe valori în mare parte occidentale. Alianțele tribale din Afganistan le înlocuiesc foarte des pe cele naționale, iar loialitățile sunt determinate de bani și putere. Înțelegerile, aranjamentele și acordurile politice, mai degrabă decât priceperea militară, au ghidat marșul talibanilor prin țară între 1994 și 1998. Comentatorii afirmă că poate sursele comunității de informații din rândul talibanilor au fost sincere în urmă cu două luni, când au estimat că talibanii nu au puterea să copleșească armata afgană, dar, când și-au dat seama cum vor evolua lucrurile, au decis să schimbe taberele și au oferit informații false agenților care-i controlau. Analiștii se referă în special la șeful stației CIA din Pakistan, care pare să fi fost mințit în mod deliberat de către serviciul local de informații (ISI). Americanii și aliații lor, afirmă unii experți, n-au reușit să perceapă exact dinamica tribală care este atât de importantă în Afganistan.

Alți comentatori se referă la confundarea dorințelor cu realitatea din Afganistan. Ei se referă la faptul că există o lungă istorie în comunitatea de informații din SUA de a altera informațiile deținute pentru a ajuta inițiativele politice și diplomatice. Oare este posibil ca acest lucru să se fi întâmplat și acum? Au modificat serviciile secrete analizele legate de Afganistan pentru a face pe plac decidenților politici de la Washington care vroiau să iasă din războiul de 20 de ani și să plece din această țară? Sau a fost vorba pur și simplu de o greșeală flagrantă? Ca argument, comentatorii s-au referit la un alt moment recent în care CIA a eșuat să aprecieze corect realitatea de pe teren: în urmă cu un an, Azerbaidjanul – o țară care, la fel ca Pakistanul, găzduiește un număr mare de membri ai comunității de informații americane – a prins pe picior greșit Statele Unite când a lansat un atac surpriză în Nagorno-Karabakh. CIA nu a explicat pana acum eșecul său în acest incident dramatic.

Un alt punct ce merită menționat este acela că haosul din Afganistan ar putea să își aibă originea și în lipsa de consens care a existat nu doar între diferitele agenții care compun comunitatea americană de informații, dar chiar și între liderii politici și militari de la Washington. De exemplu, după ce Biden și-a preluat mandatul de președinte, secretarul apărării Lloyd Austin și mai mulți generali i-au cerut liderului de la Casa Albă să lase în Afgananistan o forță de aproximativ 3.000 de soldați pentru a continua operațiunile de combatere a terorismului și ca pârghie pentru a forța talibanii să negocieze un acord de împărțire a puterii cu guvernul afgan. Inițial, Biden le-a ascultat sfaturile, dar în cele din urmă a decis să retragă contingentul american din țara asiatică.

Biden este acuzat de altfel că, în mod voit, a ignorat analizele de informații și sfaturile liderilor militari, prefrând să își bazeze decizia pe sondajele de opinie care arătau că alegătorii americani susțin retragerea din Afganistan. Decizia lui a fost astfel mai degrabă politică și electorală, nu una bazată pe date și informații concrete.

În sfârșit, nu puțini sunt cei care se întreabă dacă dacă comunitatea de informații din SUA și-a îmbunătățit în mod real produsele și capabilitățile după eșecul de a anticipa și preveni atacurile din 11 septembrie sau dacă, în loc să își îndeplinească misiunea de bază, a devenit doar un alt participant activ la jocurile de pe scena politică de la Washington. Analiștii au readus în memorie mai mult momente în care fostul președinte Trump a atacat constant agențiile americane de informații, ale căror rapoarte le-a respins și ridiculizat deseori. A avut republicanul dreptate sa ignore aceste analize si sa prefere in schimb sa se bazeze pe instinctul sau, stiind ca serviciile secrete sunt prea politizate pentru a fi credibile? Greu de spus, dar e o idee ce merita discutata in lumina ultimelor evenimente.

În aceste condiții, mulți analiști afirmă că, deși decizia de retragere a forțelor americane i-a aparținut comandantului suprem al SUA, Joe Biden, și nu șefului CIA, William Burns, acesta din urmă poartă vina pentru eșecurile de informații. De aceea, cred ei, pe măsură ce americanii se confruntă cu un dezastru de securitate națională, diplomatică și de apărare care va avea implicații semnificative pentru mai multe generații de-acum înainte, este esențial ca Burns să depună mărturie pentru a lămuri de ce agenția sa – care a investit miliarde de dolari în Afganistan – nu a reușit să perceapă capacitățile reale de luptă și acțiunile talibanilor. La fel, secretarul Apărării, Lloyd Austin, și șeful Statului Major, generalul Mark Milley, ar trebui să dea și ei explicații detailate despre ceea ce este, fără discuție, unul dintre cele mai dramatice și rușinoase momente din istoria recentă a Statelor Unite.

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Dezvăluiri despre Antene, Radu Tudor și servicii...

2 „Și mie îmi place p...a ta, ador sexul oral și fanteziile sexuale”

3 VIDEO „Viitorul” României...

4 Și ea este moștenitoarea unei părți din averea lui Țiriac

5 Așa o fi?