De la revoluție digitală la supraveghere totală. Cum schimbă AI regulile jocului în China

Timp de două decenii, utilizatorii chinezi de internet au găsit modalități de a ocoli cenzura, în timp ce autoritățile au transformat treptat spațiul digital într-un instrument de control. Potrivit unei analize publicate de Bloomberg, dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale ar putea înclina și mai mult balanța în favoarea statului.

Pentru a înțelege prioritățile și temerile liderului chinez Xi Jinping, susține scriitoarea născută în Hong Kong Liu Yilin, este suficient să privim ce anume ordonă Beijingul să fie eliminat din mediul online. În noua sa carte, ea analizează directivele de cenzură ca pe o oglindă a preocupărilor Partidului Comunist Chinez, mai revelatoare decât documentele oficiale.

Autoarea urmărește evoluția Chinei moderne prin prisma wangmin – „cetățenii internetului” – pentru care mediul online a devenit nu doar un spațiu de divertisment, ci o arenă civică paralelă.

De la promisiune la restricție

În primii ani ai expansiunii internetului în China, oportunitățile păreau nelimitate. Un polițist dintr-o regiune izolată a reușit să construiască, pornind din online, una dintre cele mai mari aplicații LGBTQ de întâlniri din lume. Activistele din spatele revistei digitale Feminist Voices au folosit platforma Weibo pentru a mobiliza campanii virale, care au influențat dezbateri publice și decizii locale. Artiști independenți au găsit audiențe globale, iar angajați din sectorul tehnologic s-au organizat pe GitHub pentru a protesta împotriva programului de muncă „996” – de la 9 dimineața la 9 seara, șase zile pe săptămână.

Însă, treptat, spațiul de manevră s-a restrâns. Companii au fost afectate de reglementări mai stricte, publicații online au fost șterse, iar discursul public a fost reorientat spre promovarea așa-numitei „energii pozitive”. Unele voci critice au părăsit țara, iar altele s-au adaptat noilor limite.

Un fenomen global

China nu este singura țară unde entuziasmul inițial legat de internet s-a diminuat. În lumea arabă, rețelele sociale care au facilitat mobilizarea în timpul Primăverii Arabe au fost ulterior supuse unui control mai strict. În Statele Unite, puterea s-a concentrat în mâinile câtorva mari platforme, iar dezbaterea publică online a devenit tot mai polarizată.

Totuși, particularitatea Chinei constă în amploarea și sofisticarea sistemului său de filtrare și supraveghere, cunoscut adesea sub numele de „Marele Firewall”.

Naționalismul digital și noua generație

Potrivit lui Liu, noua generație de utilizatori naționaliști nu este modelată de amintirile foametei sau ale Revoluției Culturale, ci de perioada de creștere economică rapidă și de evenimente simbolice precum Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008. Pentru mulți dintre ei, ascensiunea Chinei este un fapt definitoriu.

În același timp, dezbaterea internațională privind platforme precum TikTok arată că temerile legate de influența digitală nu mai sunt unidirecționale. În SUA, discuțiile s-au mutat de la originea chineză a aplicației la întrebări mai largi despre manipularea informației și controlul algoritmic.

Creativitate sub presiune

Contrar ideii că internetul poate fi complet controlat, Liu susține că utilizatorii găsesc în mod constant modalități de adaptare. Limbajul se transformă, hashtagurile sunt camuflate, iar activismul devine mai descentralizat. Chiar și în condiții restrictive, forme subtile de opoziție continuă să existe.

Autoarea avertizează însă că inteligența artificială ar putea amplifica puterea statului de a monitoriza și modela discursul public. În opinia sa, riscul central nu este doar cenzura, ci consolidarea unei centralizări și mai accentuate a puterii.

Mesajul ei pentru factorii de decizie occidentali este să evite tratarea Chinei ca pe un bloc uniform și să recunoască diversitatea societății sale.

Întrebarea viitorului

Mișcările din spațiul online chinez sunt adesea fragile și de scurtă durată. Cu toate acestea, ele păstrează ceea ce Liu descrie drept un „foc subteran” – o formă persistentă de rezistență care supraviețuiește în glume, coduri și comunități digitale.

În cele din urmă, concluzia nu este că cenzura autoritară câștigă inevitabil, ci că relația dintre tehnologie și societate rămâne deschisă. Creativitatea umană continuă să se adapteze.

Întrebarea care rămâne, notează Bloomberg, este dacă următoarea etapă – dominată de inteligența artificială – va consolida controlul sau va oferi noi instrumente pentru exprimare și organizare.