Decizie cheie la ÎCCJ în dosarul restanțelor magistraților, miza 4,8 miliarde de lei
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) urmează să se pronunțe asupra recursului formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor. Acest recurs contestă decizia privind achitarea restanțelor salariale către judecători, într-un dosar care a fost deja amânat de patru ori. Litigiul a escaladat după o hotărâre a Curții de Apel București (CAB) din 5 mai, aceeași zi în care Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a fost demis. La acea dată, CAB a admis cererea ÎCCJ, obligând Executivul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata unor restanțe salariale destinate magistraților, având scadența în anul 2026. Conform deciziei CAB, Guvernul era obligat să aloce integral aceste fonduri în termen de 10 zile de la momentul rămânerii definitive a hotărârii. Nerespectarea acestui termen ar fi atras penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, alături de o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie. Această hotărâre a fost cea care a determinat Guvernul să atace decizia la ÎCCJ.
Foto: ÎCCJ
De asemenea, Curtea de Apel București a respins, în cadrul aceluiași proces, cererea de sesizare a Curții Constituționale a României, considerând-o inadmisibilă. O altă solicitare, cea de recuzare a judecătoarei Bușu Ramona, formulată de Ministerul Finanțelor, a fost respinsă ca neîntemeiată. Premierul interimar de la acea vreme, Ilie Bolojan, a anunțat pe 2 iulie că Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a soluționa un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte. Acțiunea Guvernului susținea că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie de politici bugetare. "De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și aplica legile existente, iar, din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera competențelor atribuite prin Constituție", a declarat premierul interimar. Pe de altă parte, în acțiunea depusă în instanță și semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte a argumentat că neplata acestor restanțe afectează drepturile patrimoniale ale magistraților și constituie o încălcare flagrantă a principiului separației puterilor în stat.
