Demers-ȘOC! Cerințele MCV sunt obligatorii pentru statul român? Decizia care ar putea schimba tot! Solicitare de sesizare a Curții Europene de Justiție!

Demers-ȘOC! Cerințele MCV sunt obligatorii pentru statul român? Decizia care ar putea schimba tot! Solicitare de sesizare a Curții Europene de Justiție!

Demers-ȘOC! Cerințele MCV sunt obligatorii pentru statul român? Decizia care ar putea schimba tot! Solicitare de sesizare a Curții Europene de Justiție! Cerințele MCV sunt obligatorii pentru statul român? "Cerintele Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV) au caracter obligatoriu pentru statul roman?", aceasta este una dintre intrebarile la care Curtea de Justitie Europeana (CJUE) ar putea raspunde, daca Tribunalul Olt admite o cerere de sesizare a instantei europene, dezvăluie jurnalistul Ionel Stoica pe  Ziare.com .

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania (FJR) cere Tribunalului Olt sa trimita patru intrebari CJUE pentru a lamuri ce caracter are MCV, instituit in decembrie 2006 de Comisia Europeana.

MCV are un caracter obligatoriu pentru statul roman?

Intrebarile integrale puse de FJR:

Aceasta procedura, prin care CJUE trebuie sa explice daca prevederile nationale incalca dreptul european, poarta denumirea de Cerere de decizie preliminara.

Prima intrebare

Mecanismul de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o institutie a Uniunii Europene, in sensul articolului 267 TFUE (Tratatului privind functionarea Uniunii Europene - n.red.), care poate fi supus interpretarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene?

A doua intrebare

Continutul, caracterul si intinderea temporala a Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerintele formulate in rapoartele intocmite in cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul roman?

A treia intrebare

Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretat in sensul obligatiei statelor membre de a stabili masurile necesare pentru o protectie juridica efectiva in domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garantii ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecatorii din Romania, inlaturand orice risc legat de influenta politica asupra desfasurarii procedurilor disciplinare, cum ar fi desemnarea directa de catre Guvern a conducerii Inspectiei Judiciare, chiar si cu titlu provizoriu?

A patra intrebare

Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeana trebuie interpretat in sensul obligatiei statelor membre de a respecta criteriile statului de drept, solicitate si in rapoartele din cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, in cazul unor proceduri de desemnare directa de catre Guvern a conducerii Inspectiei Judiciare, chiar si cu titlu provizoriu? 
 
Raport dur al Comisiei Europene

Practic, raportul Comisiei Europene in cadrul MCV dat publicitatii la data de 13 noiembrie 2018 a impus Romaniei 8 noi recomandari, intre care:

Legile Justitiei

- Suspendarea imediata a punerii in aplicare a Legilor Justitiei si a ordonantelor de urgente subsecvente.

- Revizuirea Legilor Justitiei, tinand seama pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV, precum si de recomandarile Comisiei de la Venetia si ale GRECO.

Numiri/revocari in cadrul sistemului judiciar

- Suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt.

- Relansarea unui proces de numire a unui procuror-sef al DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie si cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in materie de coruptie.

- Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a echipei interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare.

"Sesizarea de instanta de judecata a Curtii de Justitie a Uniunii Europene devine principalul instrument juridic de constrangere in vederea neincalcarii obligatiilor privind Uniunea Europeana", conchide FJR.

Procesul deschis IJ

Solicitarea FJR a fost facuta intr-un proces deschis Inspectiei Judiciare, in care judecatorii solicita mai multe informatii in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, potrivit portalului instantelor.

In acest caz, Tribunalul Olt a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor OUG nr. 77/2018, prin care sefii Inspectiei Judiciare, judecatorul Lucian Netejoru si procurorul Gheorghe Stan, au fost mentinuti in functiile de conducere ca interimari.

Lucian Netejoru si Gheorghe Stan conduc Inspectia Judiciara in calitate de sefi interimari, in baza unei ordonante de urgenta promovate de Tudorel Toader. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a solicitat ca aceasta ordonanta sa intre in vigoare cat mai rapid. El a dat de inteles ca ar fi trebuit sa treaca actul normativ fara avizul CSM, ceea ce s-a si intamplat.

Potrivit portalului instantelor, Inspectia Judiciara a primit o copie a cererii, prin care se solicita trimiterea a patru intrebari CJUE, si trebuie sa-si exprime punctul de vedere pana la 29 ianuarie 2018.

Raport: Toader a intervenit

In Raportul tehnic care insoteste documentul Raport al Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu se arata hibele acestei OUG.

"CSM nu a lansat un concurs pentru desemnarea unei noi conduceri a Inspectiei Judiciare, desi mandatul echipei de conducere a expirat la sfarsitul lunii august 2018. Acest lucru a determinat Guvernul sa abordeze situatia adoptand o ordonanta de urgenta pentru a desemna actuala echipa ad interim.

Argumentul invocat in acest sens a fost faptul ca legea care reglementeaza organizarea concursului a fost contestata in instanta (de catre Inspectia Judiciara in 2016) si ca, prin urmare, exista un vid legal. CSM nu a reusit sa ia masuri pentru a se asigura ca se va gasi o solutie adecvata pentru organizarea la timp a concursului. Faptul ca ministrul Justitiei a decis sa intervina, prelungind mandatele conducerii actuale, putea fi considerat ca intersectandu-se cu competentele CSM", se arata in Raport.


Citește și:

populare
astăzi

1 Retragerea lui Piedone a devenit o chestiune de zile...

2 Foarte interesante amănunte...

3 „Le-am spus atunci, foarte clar: Într-o lună începe războiul”

4 VIDEO Trebuie să vedeți asta! / Cine o avea interesul ca tot ce poate elimina Rusia din Ucraina să fie dat doar cu pipeta?

5 Nu le zice rău Ciucă...