Deși România are o cincime din pășunile UE, a importat lapte şi produse lactate de un miliard de euro și a exportat abia de 283 milioane...
Deși beneficiază de un potențial natural uriaș, situându-se pe locul doi în Uniunea Europeană la suprafața de pășuni, România a ajuns să aibă o balanță comercială dezastruoasă în sectorul lactatelor. Deficitul anual din acest domeniu a depășit pragul de 700 de milioane de euro, după ce importurile de profil au atins aproape un miliard de euro.
Sectorul zootehnic autohton se confruntă cu un decalaj masiv între potențialul oferit de relief și realitatea din piață. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică și publicate de ZF relevă faptul că achizițiile externe de lapte și produse derivate au însumat aproximativ un miliard de euro în cursul anului 2025. În contrapartidă, livrările făcute de producătorii locali pe piețele externe abia s-au ridicat la 283 de milioane de euro, generând o gaură comercială de peste 700 de milioane de euro.
Această dependență comercială este cu atât mai frapantă cu cât România dispune de un fond pastoral impresionant, de aproximativ 3,7 milioane de hectare. Dimensiunea plasează țara pe a doua treaptă a podiumului european, deținând practic aproape 20% din toate pășunile existente pe teritoriul Uniunii Europene.
Rădăcina acestei ineficiențe economice este detaliată într-un raport al Consiliului Concurenței, care evidențiază o fragmentare excesivă a producției primare. Deși pe plan național se găsesc circa 58% din numărul total de ferme de profil din UE, acestea găzduiesc doar 5% din efectivele comunitare de vaci de lapte. Explicația stă în profilul micii gospodării: aproape trei sferturi dintre exploatațiile din România au în grajduri mai puțin de cinci animale. Această fărâmițare împiedică mecanizarea, frânează investițiile în tehnologii automatizate moderne și trage în jos productivitatea la nivel național.
Explorează subiectele:
