Dezvăluiri incredibile din interiorul CSM, unde „grupul preoteselor PSD” face legea! Savonea a intrat în concediu a doua zi după publicarea Raportului MCV!

Dezvăluiri incredibile din interiorul CSM, unde „grupul preoteselor PSD” face legea! Savonea a intrat în concediu a doua zi după publicarea Raportului MCV!

Dezvăluiri incredibile din interiorul CSM, unde „grupul preoteselor PSD” face legea! Savonea a intrat în concediu a doua zi după publicarea Raportului MCV!

Am votat la referendum nu ca sa confirm, sa sigilez modificarile recente ale legilor justitiei, pe care le dezaprob in cvasitotalitatea lor cu toata convingerea, operate inclusiv prin OUG. Votul meu a fost inainte de toate unul de blam la adresa modificarilor operate recent, criticate de toate organismele internationale, modificari care, in opinia mea, ar trebui intoarse cat de repede posibil. Iar dupa reparatie, am fost de acord sa nu mai fie adoptate OUG, intre altele in materia organizarii judiciare, acesta a fost rationamentul meu, afirma judecatorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Intr-un interviu fara menajamente, acordat Ziare.com, judecatorul Mateescu a apreciat ca este imperios necesara implementarea recomandarilor MCV si a aratat ca principala cauza a situatiei grave din CSM o reprezinta modificarile legislative care au mutat decizii foarte importante in mainile unui grup restrans de membri.

Iata principalele declaratii ale judecatorului Bogdan Mateescu:

- CSM functioneaza la un nivel indepartat de asteptarile colegilor si ale societatii.

- Cei care au determinat aparitia si consolidarea perceptiei de partizanat al CSM sa isi asume responsabilitati. Daca eu as fi fost perceput astfel mi-as da demisia imediat.

- Pentru redresare e necesara reevaluarea urgenta a legislatiei si restabilirea competentelor CSM ca tot unitar.

- Poate ca trebui sa analizam serios daca nu cumva ar fi timpul sa ne intoarcem la colegii nostri si sa ne testam cu adevarat reprezentativitatea.

- Persoanele alese de comisiile de concurs ale CSM in urma unor interviuri au constituit si optiunile unor politicieni pentru inalte functii. De exemplu, Gheorghe Stan si Adina Florea.

- Teoria prezentata public in sensul ca CSM numeste seful la SIIJ este gresita, in realitate un grup restrans de membri CSM, 3 din 19, a facut-o pe fond.

- Termenul regulamentar de declansare a concursului pentru sefia SIIJ nu a fost respectat, astfel incat concursul nu poate fi validat.

- Este oare credibil sa te plangi ca ti-au disparut bunuri, dar in acelasi timp sa premiezi paznicul?

Raportul MCV este foarte critic cu CSM si pentru prima data face referire la o persoana, presedintele Consiliului. Dvs impreuna cu alti 6 colegi ati emis un document in care aratati ca sunt critici intemeiate. Ati stabilit data la care urmeaza sa discutati in plenul CSM acest raport, dupa cum anunta dna Savonea?

Nu. Am aflat doar ca dna presedinte Savonea a plecat in concediu de odihna la o zi dupa publicarea Raportului. Deci nu putem sti acum la ce data va fi discutat. MCV contine, din punctul nostru de vedere, critici intemeiate.

Pe de alta parte, am observat deja ca, exclusiv pe unele site-uri unde, ca o paranteza, dna presedinte Savonea a beneficiat de o expunere foarte buna (este doar o constatare), au aparut critici vehemente aduse Raportului de catre unele si aceleasi persoane, cu mai multa sau mai putina legatura cu magistratura, mai mult sau mai putin reprezentative pentru aceasta, iar istoria recenta ma face sa citesc aceasta succesiune de aparitii in cheia unui indiciu important pentru modul in care se va desfasura dezbaterea si in Plen.

Parte din ceea ce reproseaza MCV era vizibil si cu ochiul liber, CSM este un camp de lupta. Este CSM blocat in acest moment?

CSM nu este deloc intr-un moment bun din perspectiva functionarii, cu consecinte asupra indeplinirii rolului sau de garant al independentei justitiei la parametri acceptabili. Modul de lucru este extrem de greoi, unitatea diferita de masura pe care am perceput-o face extrem de dificila colaborarea, unele lucrari sunt prioritizate, discutabil, fata de altele.

De exemplu, cererea pe care eu am formulat-o, de aparare a independentei in legatura cu afirmatiile unui fost judecator al CCR, dl Lazaroiu, in sensul ca fostul presedinte al partidului de guvernamant, Liviu Dragnea, ar fi fost victima unui dosar politic. Am formulat cererea in iulie, a doua zi presedintele CSM s-a autosezizat (desi avea in cabinet cererea mea de sesizare), a cerut verificari Inspectiei Judiciare (IJ), procedura care prin natura ei intarzie o reactie ce ar fi trebuit sa fie imediata.

Raportul IJ a fost trimis la cabinetul doamnei presedinte in august. Suntem aproape de noiembrie si domnia sa nu a considerat necesar sa inainteze raportul Plenului. Trei luni...

Au fost, pe de alta parte, reactii prompte fie fata de declaratiile unui lider al Opozitiei, dl Ludovic Orban, fie fata de refuzul Presedintelui Romaniei de numire a unui ministru al Justitiei judecator in functie. Aici nu a mai fost sesizata IJ, pentru ca s-a apreciat ca este necesara o reactie prompta.

IJ a fost sesizata pentru un tip similar de mesaje in cazul dnei Dancila, desi o reactie prompta ar fi fost necesara si aici. Nimeni nu mai intelege ce unitate de masura se aplica.

A fost perceput, astfel, un contrast in abordari, de la un politician la altul, situati in zone diferite, s-a creat perceptia ca unele proceduri trebuie accelerate, iar altele, cel putin similare, temporizate.

Apoi se poate observa o inflatie de comunicate. Ziua si comunicatul uneori. In contrapondere cu intarzieri semnificative ale unor lucrari. Colegii asteapta concursuri, regulamente, sa se raspunda cererilor lor, nu sa citeasca toata ziua comunicate publice ale conducerii CSM ba referitor la conflictul cu doamna Birchall, ba in cazurile personale legate de procedurile de la ANI.

Da, CSM functioneaza, in opinia mea, la un nivel indepartat de asteptarile colegilor si ale societatii.

Cum s-a ajuns aici pornind de la un CSM care in anii trecuti era la capitolul premianti ai rapoartelor?

Modificarile legislative atat de controversate si contestate pe buna dreptate, dar sustinute puternic de unii membrii CSM, au afectat competentele Consiliului ca intreg, mutand centrul decizional pe chestiuni foarte importante in mainile unui grup restrans de membri.

Aceasta este cauza esentiala, a fost afectat mult prea mult echilibrul intern. Plenul are de multe ori rol minimal. Unii membri decid de mai multe ori, fiind pusi in situatia de a-si cenzura propriile acte sau fapte, altii sunt mai degraba spectatori.

Iar cand unii membri din prima categorie, de acest prim rang, au fost perceputi a avea atitudini care depasesc cadrul normal de colaborare interna si externa, dezechilibrul s-a agravat si iata unde s-a ajuns.

Abordarea gresita din interiorul Consiliului cu echilibrul intern afectat deja, individualismul, infailibilul propriei opinii si neascultarea parerii altora, unitatile de masura diferite, toate acestea accentuate in ultimul an au facut dificila comunicarea si colaborarea si au adancit falii.

Si tot despre cauze... Perceptia de partizanat al Consiliului in urma unor fapte sau atitudini ale unor membri, mentionata in Raportul MCV negru pe alb, dar si constanta in intreg spatiul public, este cu adevarat devastatoare.

Acest aspect este foarte grav si ar trebui ca aceia dintre noi care au determinat aparitia si consolidarea acestei perceptii sa isi analizeze serios comportamentul, sa explice colegilor, magistratilor, societatii si, daca este cazul, sa isi asume responsabilitati. Nu se poate tacea pe acest subiect, nu se poate fugi de el.

Daca eu as fi fost perceput astfel, as iesi public si as demonstra ca este gresit, asta bineinteles daca ar fi gresit, iar daca nu as reusi sau daca perceptia ar fi argumentata cu propriile-mi fapte, pentru binele CSM si al Magistraturii, mi-as da demisia imediat.

CSM nu a inceput si cu siguranta nu s-ar termina cu vreun membru sau altul, oricare ar fi el.

Ce se poate face pentru depasirea acestei situatii?

In primul rand, reevaluarea urgenta a legislatiei si restabilirea competentelor Consiliului ca tot unitar. El este compus din magistrati de la toate nivelurile tocmai pentru a fi omogen, nu trebuie sa existe vreo ierarhie intre membri.

Pe planul intern al Consiliului trebuie sa revenim toti, cat mai repede posibil, in limita rolului nostru esential neutru, ca atitudine, ca inter-relationare, sa invatam sa ne ascultam opiniile, pentru ca nimeni nu detine adevarul absolut. Dar cu sinceritate va spun ca am devenit sceptic.

Poate ca trebuie sa analizam serios daca nu cumva ar fi timpul sa ne intoarcem la colegii nostri si sa ne testam cu adevarat reprezentativitatea.

Numai ei pot spune daca fiecare dintre noi, in primul rand membrii judecatori, actionam in numele lor sau le-am creat perceptia ca avem alte agende. Vocea judecatorilor ar trebui auzita si cred ca ar putea fi convocate adunarile generale ale instantelor pentru o confirmare de ordin moral, pentru ca un temei legal anume nu exista, legea neinterzicand insa.

Eu nu as fugi de un astfel de test, ci dimpotriva.

Un punct sensibil, poate cel mai sensibil, este chestiunea Sectiei Speciale. De ce credeti ca dna Savonea este atat de inversunata sa o numeasca pe dna Florea la sefia Sectiei? Care e miza?

Buna intrebare. Inainte de a raspunde, nu as vrea sa speculez, insa trebuie sa va spun ca doamna Savonea este singurul membru CSM care a participat in toate aceste "mini plenuri" inventate prin ceea ce se cunoaste in sistem ca reforma Comisiei Iordache a legilor justitiei (modificarile din 2018).

Mini plenuri?

Ma refer la acele comisii "de concurs", in realitate de pur interviu, care desemneaza practic sefii IJ si SIIJ.

Sunt fapte necontestate: persoanele alese de aceste comisii in urma unor interviuri au constituit si optiunile unor politicieni pentru inalte functii. De exemplu, primul sef al SIIJ, dupa tranzitia sectiei, a fost Gheorghe Stan, sustinut de partidul de guvernamant, ulterior, ca judecator CCR dupa ce anterior a fost beneficiarul OUG 77/2018 prin care i s-a acordat interimat de iure ca adjunct al Inspectorului Sef al Inspectiei Judiciare.

Al doilea sef al SIIJ este astazi propusa doamna Adina Florea, domnia sa constituind alegerea ministrului Tudorel Toader pentru sefia DNA la un moment anterior.

Inca o data, nu speculez, aceste situatii este posibil sa fie pure coincidente. Cat de probabil, insa, sigur, fiecare are dreptul sa aprecieze, vorba cuiva - "in forul sau interior", pentru ca dreptul la opinie este garantat.

O dovada a centrelor de reflectie invocate de ministrul Toader?

Nu stiu daca in lumina acestor coincidente a aparut teoria "centrelor de reflectie". Desigur, pana nu se lamureste de catre cei care au lansat-o, cu probe, eu nu o comentez.

Revenind la raspuns, daca doamna judecator Lia Savonea a creat perceptia ca ar fi inversunata sa o numeasca pe doamna Adina Florea, cred ca domnia sa ar trebui sa o clarifice.

Remarc si eu ca domnia sa a stabilit pe ordinea de zi a sedintelor de plen aceasta propunere care apartine comisiei conduse tot de domnia sa mai rapid decat a procedat in alte situatii cum ar fi apararea judecatorilor ICCJ si procurorilor in cazul Lazaroiu, stabilirea unor comisii pentru desfasurarea concursului de admitere in magistratura (exista instante cu lipsuri dramatice de resursa umana), discutarea unor rapoarte ale IJ si exemplele pot continua, desi in opinia mea toate erau importante.

Avem multe lucrari vechi, nediscutate in Plen sau in sectii. Sunt ignorate cereri in disciplinar, intarzieri fara precedent, a se vedea cazul fostului presedinte al ICCJ, dna judecator Cristina Tarcea. 7 luni s-au scurs fara a se discuta cererea de revocare a presedintelui Curtii de apel Constanta, formulata de judecatori. Si multe altele.

Repet, magistratura nu se confunda cu SIIJ, problemele sunt mai ample si foarte urgente si ar trebui tratate egal, cu responsabilitate.

Validarea dnei Florea a ajuns la episodul 7, daca nu ma insel, exista vreo posibilitate ca un concurs atat de contestat pentru sefia Sectiei sa fie pana la urma reluat?

Da, cred ca 7, sau 8, nu mai stiu exact. Citesc in mediul online ca am ajuns subiect de glume, au aparut bancuri cu anul 2100 cand CSM se intruneste sa o valideze pe doamna Florea la a nu stiu cata incercare.

Fara sa sugerez nimic, exista cai de depasire eleganta a acestui blocaj si ele tin de persoane si de ponderea pe care o are sau nu o are interesul magistraturii fata de cel individual.

Inca o data: rolul CSM dupa "reforma" Comisiei Iordache este mai degraba decorativ in raport cu cel decisiv al comisiei de concurs la SIIJ formata doar din unii membri ai CSM (adica doamna judecator Savonea si alti 2 membri), la care m-am referit anterior ca "miniplenuri".

Plenul propriu zis, format din toti cei 19 membri, nu poate refuza persoana propusa de comisie, ci poate doar invalida procedura exclusiv pe considerente de nelegalitate. Cum ar spune unii, verifica mai degraba daca dosarul are sina.

Deci teoria prezentata public in sensul ca CSM numeste seful la SIIJ este gresita, in realitate un grup restrans de membri CSM a facut-o pe fond, adica un numar de 3 din 19.

Plenul verifica acele chestiuni formale precum semnaturile, dosarele, termenele din regulament, nu poate spune ca acel candidat castigator, declarat astfel de comisie, nu este potrivit. Plenul nu poate contrazice, potrivit legii, opinia comisiei conduse de doamna Lia Savonea.

Si exista motive de invalidare la dna Florea?

In cazul procedurii in urma careia doamna Adina Florea a obtinut punctajul cel mai mare din partea comisiei conduse de doamna judecator Savonea, termenul regulamentar de declansare nu a fost respectat, astfel incat, in opinia mea, concursul nu poate fi validat.

Referitor la partea a doua a intrebarii, dupa invalidare sper sa nu mai fie declansat alt concurs pentru ca sper sa fie reevaluate urgent dispozitiile legale care guverneaza existenta, organizarea si functionarea SIIJ.

MCV cere disparitia imediata a Sectiei, credeti ca ar fi necesara o ordonanta de urgenta pentru a intra in acord cu solicitarile MCV? Este invocat impedimentul referendumului din mai.

In primul rand cred cu tarie ca este imperios necesara implementarea recomandarilor. Sigur, daca vrem sa atingem standardele unui club select de state democratice si sa abandonam discursul arogant, de negare si respingere, doar aparent intemeiat pe un asa-zis patriotism, pentru ca pe fond altele par a fi realele motive.

Aprecierea concreta asupra modului de legiferare (procedura parlamentara, OUG sau asumare de raspundere) apartine legiuitorului, ordinar sau exceptional, in conditiile constitutionale.

Inteleg sensul intrebarii si nu ma feresc sa spun ca, cetatean fiind, am votat la acel referendum, iar societatea a decis democratic ca nu este de acord cu OUG-uri in organizarea judiciara.

Dar vad ca in spatiul public rezultatul referendumului este interpretat in functie de interesul fiecarui actor.

Eu unul am votat la referendum nu ca sa confirm, sa sigilez modificarile recente pe care le dezaprob in cvasitotalitatea lor cu toata convingerea, operate inclusiv prin OUG. Sub nicio forma.

Ci am facut-o avand convingerea ca organizarea judiciara initiala, neafectata de aceste modificari trebuia sa nu fie atinsa prin OUG-uri. Deci votul meu a fost inainte de toate unul de blam la adresa modificarilor operate recent, criticate de toate organismele internationale, modificari care, in opinia mea, ar trebui intoarse cat de repede posibil.

Iar abia de aici, deci dupa reparatie, da, ca cetatean am fost de acord sa nu mai fie adoptate OUG, intre altele in materia organizarii judiciare. Acesta a fost rationamentul meu.

In continuare cred ca singurul care apreciaza asupra modalitatilor concrete de legiferare este legiuitorul, care are in continuare deschise toate optiunile constitutionale.

E nevoie de o asemenea sectie pentru magistrati in sistemul judiciar, ca garantie anti-abuz?

Am observat ca unii o vad drept miza pentru ramanerea la guvernare a unui partid politic. Am ramas efectiv fara cuvinte auzind un atare mesaj, care spune multe.

Nu, categoric nu este o garantie anti-abuz. Rationamentul ca Sectia ar fi singurul antidot al abuzurilor este cel putin eronat, ca sa nu spun altfel.

De altfel, in scurta sa existenta, SIIJ insasi a savarsit cel putin o fapta care poate fi calificata drept un abuz in sensul atat de rostit in ultima vreme: a luat o masura preventiva restrictiva de libertate, cu anumite interdictii (nemaiintalnite vreodata), impotriva unui magistrat roman fara a exista nicio proba, absolut necesara in procedura, fara a se intelege macar relevanta penala a unor fapte, iar asta nu o spun eu, a spus-o Instanta Suprema in mod definitiv. Ma refer exact la cazul Kovesi si doar la chestiunea masurii preventive, definitiv transata.

Procurorul care a luat aceasta masura, desfiintata in termeni duri de ICCJ, este cel care a promovat ulterior concursul pentru conducerea SIIJ in fata comisiei conduse de doamna Savonea, ma refer la doamna procuror Adina Florea. Este un fapt. Daca el corespunde asteptarilor, fiecare apreciaza, eu cred ca nu.

Apoi cine verifica eventuale abuzuri ale SIIJ? Am demonstrat ca mecanismul de responsabilizare manageriala nu este functional: Plenul a sesizat in luna februarie comisia condusa de doamna judecator Lia Savonea, singura care trebuia sa analizeze indeplinirea atributiilor manageriale ale sefilor de atunci ai SIIJ si sa propuna revocarea, daca era cazul.

Suntem aproape in luna noiembrie, raportul comisiei nici pana azi nu este inaintat Plenului. Au trecut 8 luni. Intre timp, seful de atunci al SIIJ, domnul Gheorghe Stan, nu mai este in functie, fiind numit judecator CCR. Adjunctul de atunci al SIIJ - doamna procuror Adina Florea- nu mai este in functie dar este propusa, asa cum spuneam, de o comisie aproape identica, condusa tot de doamna judecator Lia Savonea, sa fie sef plin al SIIJ. Deci demersul plenului a fost golit de continut, fapt ce demonstreaza caracterul nefunctional al mecanismului de responsabilizare.

Dar ce garantii anti-abuz pot exista?

Exista garantii reale anti-abuz, Comisia de la Venetia a recomandat de exemplu intarirea structurilor cu rezultate in lupta anticoruptie prin promovarea unor procurori competenti, cu experienta, prin intarirea controlului ierarhic si a altor tipuri de control din interiorul sistemului judiciar, iar nu prin conceperea unei astfel de Sectii calificate la nivel international ca fiind o anomalie, fara vreun corespondent in vreo tara democratica.

Inspectia Judiciara este sau ar fi trebuit sa fie o garantie anti-abuz. Insa cei care vorbesc despre abuzuri nu pot explica de ce aceiasi oamenii care ocupau functii cu responsabilitate in Inspectia Judiciara in perioada in care s-ar fi petrecut acele asa zise abuzuri au fost premiati, promovati ulterior. Unul pus chiar in varful acestei SIIJ.

M-au si intrebat colegii, plastic: este oare credibil sa te plangi ca ti-au disparut bunuri dar in acelasi timp sa premiezi paznicul? Ori bunurile nu ti-au disparut, ori paznicul nu a fost corespunzator, oricum ar fi tu nu ai parea credibil.

Iata de ce, in opinia mea, discursul acesta bazat pe "abuzuri", pe resetari, pe momente T0 este unul nesincer, neverificat in practica ci dimpotriva, incalcat atunci cand au existat ocaziile.

Tot cei 7 ati cerut si demisia sefului IJ? Ati primit vreun raspuns? Procedural cum poate fi demis?

Potrivit legii, Inspectorul sef poate fi revocat doar in temeiul unui audit extern pe care tot domnia sa il contracteaza, aspect care mi se pare cel putin perfectibil.

In acest raport de audit, de exemplu, nu este valorificat absolut deloc procentul halucinant de "achitari" adica de respingeri si anulari definitive ale actiunilor disciplinare exercitate de Inspectie si confirmate de insusi Inspectorul sef, procent care a depasit si 50%.

I-am cerut demisia pentru ca este de neconceput ca Inspectia sa induca in eroare CSM. Am ramas consternati de-a dreptul de aceasta atitudine, va marturisesc, nimeni nu concepea ca ar fi posibil.

Si credeti-ma ca de aceasta data nu doar cei 7 sunt de aceasta parere, ci majoritatea colegilor din CSM, cu putine exceptii, am ramas efectiv socati de aceasta ultima actiune.

Totul are o limita, iar daca punem sub semnul indoielii pana si realitatea datelor furnizate garantului independentei justitiei din care Inspectia face parte, nu cred ca mai exista cale de intors ori drum de recladit decat cu oameni noi.

Ce asteptari aveti de la posibilul nou ministru al Justitiei, Catalin Predoiu?

Asteptarile mele vizeaza ministrul Justitiei, oricare ar fi el. Si sunt multe, nu intru in detalii, nu imi permit sa fac agenda unui ministru, dar pot spune ca ele se circumscriu ideii de normalitate, atat din perspectiva reevaluarii cadrului normativ din justitie, dar si din cea vizand rezolvarea nevoilor de resurse ale instantelor, toate acestea raspunzand interesului intregii societati.

Eu pot asigura pe oricare ministru al justitiei si in limita atributiilor, de intregul concurs, cu buna credinta, transparent si asumat, pentru ca asa ar trebui sa se petreaca lucrurile si nu in mod obscur, pe ascuns ori in interes personal, pentru ca lucrurile sa se indrepte si justitia sa isi recapete prestigiul in societate.


Bogdan Mateescu

Trimite pe WhatsApp


Citește și:

populare
astăzi

1 Țiitoarea l-a înșelat pe Dragnea! Încornoratul și-a făcut bagajele și a părăsit casa cumpărată cu banii lui

2 Misterul anului / Cine este bărbatul căruia îi făcea sex oral țiitoarea în filmulețul trucat care l-a enervat pe…

3 Rusia, la granițele României? / Manevra președintelui nu mai pare atât de revoltătoare, nu-i așa?

4 Scandalul falsului sex oral / „Nu este o gogoriță de cancan, este real și s-ar putea să se transforme într-o che…

5 Rusia, la granițele României? / Misterul vizitei intempestive în SUA a șefului SRI