Dezvăluiri-ȘOC! Dragnea îl presează pe Toader să dea OUG pentru a-l SCĂPA de cele două condamnări, prin prescriere! Amănunte CUTREMURĂTOARE!

 De ce îl presează Dragnea pe Tudorel Toader să dea OUG pe Codurile Penale și pe completurile de 5 judecători. Ordonanța l-ar scăpa de dosarul angajărilor fictive prin prescriere, de probele SRI din dosarul Tel Drum și de condamnarea din dosarul Referendumul, dezvăluie G4Media.ro.

Reducerea termenelor de prescripție prevăzute de modificările la codurile penale, operate de PSD-ALDE și girate de CCR, ar putea conduce la prescrierea dosarului angajărilor fictive în care liderul PSD Liviu Dragnea a primit 3 ani și jumătate de închisoare cu executare la instanța de fond, potrivit unor surse G4Media.ro din magistratură, dar și din rândurile avocaților. Potrivit acestora, dosarul lui Dragnea privind angajările fictive de la Protecția Copilului Teleorman ar putea fi considerat prescris, fie cu data de 8 iulie 2018, fie cu data de 19 decembrie 2018, dacă Tudorel Toader va promova OUG-ul salvator ”de punere în acord a codurilor cu deciziile CCR”.

Potrivit surselor G4Media, aceasta ar fi motivul real pentru care PSD îl presează pe Tudorel Toader să dea ordonanța pe Codurile Penale. Florin Iordache l-a amenințat cu demiterea și i-a trasat o sarcină clară: OUG pe coduri și pe completele de 5 judecători.

Pe lângă reducerea termenelor de prescripție, OUG-ul pe coduri ar putea duce și la eliminarea probelor obținute de SRI pe mandat de siguranță națională (MSN) din dosarul Tel Drum. 

Iar Ordonanța privind posibilitatea persoanelor condamnate de completurile de 5 judecători în perioada 2014 – 2018 (completuri declarate nelegale de CCR) de a face contestație în anulare – chiar dacă au ieșit din termenul legal de 30 de zile de depunere a contestației – i-ar redeschide lui Liviu Dragnea procesul Referendumul, finalizat în 2016 cu o condamnare definitivă de 2 ani de închisoare cu suspendare. Aceasta ar echivala cu faptul că liderul PSD nu ar mai avea cazier și ar putea fi inclusiv premier.

Vezi mai jos pe larg construcția juridică care ar conduce la prescrierea dosarului lui Dragnea privind angajările fictive. Lipsește doar un ingredient: ordonanța lui Tudorel Toader privind ”punerea în acord a codurilor penale cu deciziile CCR”, după cum le place să spună pesediștilor.

Datele problemei. Potrivit rechizitoriului, liderul PSD Liviu Dragnea este acuzat de ”instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 25 din vechiul Cod penal rap. la art.13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248 din vechiul Cod penal”.

Dragnea este acuzat că, în calitate de președinte al CJ Teleorman, ar fi dat ordin subalternilor ca două secretare de la PSD să fie angajate la Protecția Copilului și să ia salariu, deși nu se duceau la serviciu, ci munceau pentru PSD. E vorba de ”plata drepturilor salariale în cuantum total de 91.362 lei (59.057 lei pentru Botorogeanu Adriana în perioada 07.07.2006 – 18.12.2012, respectiv 32.305 lei pentru Stoica Anisa Niculina în perioada 07.07.2006 – 06.12.2010)”, potrivit rechizitoriului.

Ce este prescripția? Este un interval de timp, mai mare sau mai mic în funcție de tipul infracțiunii, în interiorul căruia statul trebuie să procedeze la investigarea, judecarea și condamnarea definitivă a unei persoane care a comis infracțiuni. Dacă statul nu reușește să o facă în intr-un anumit interval, cel care a comis o infracțiune scapă de răspundere penală prin așa numita prescripție. Adică se consideră că a trecut un interval prea mare de timp de la comiterea infracțiunii pentru ca sancțiunea penală să mai acționeze eficient. Sunt două tipuri de prescripție, generală și specială. Detalii, mai jos.

Or, discuția în dosarul lui Dragnea privind angajările fictive este: De când se calculează cursul prescripției? Din 2006, când s-au produs primele prejudicii sau din 2012? Ce termene de prescripție se aplică, din noul sau din vechiul Cod?

Dragnea este acuzat în dosarul angajărilor fictive de ”instigare la abuz în serviciu”. Această infracțiune este pedepsită astfel:

Potrivit vechiului Cod penal, unde legea specială 78/2000 are prioritate: cu închisoare până la 15 ani ceea ce înseamnă că termenul de prescripție generală este de 10 ani, iar cel de prescripție specială de 15 ani.

Potrivit noului Cod penal (intrat în vigoare la 1 februarie 2014): cu închisoare până la 7 ani, majorat cu o treime, adică 9 ani și 4 luni ceea ce înseamnă că termenul de prescripție generală este de 8 ani, iar cel de prescripție specială de 16 ani.

Precizări. În cazul în care Completul de 5 judecători al Instanței supreme va decide o soluție de condamnare, atunci va trebui să aleagă care lege îi este mai favorabilă acestuia, potrivit unui principiu de drept care spune că inculpatului i se aplică legea penală cea mai favorabilă. Prin urmare, are de ales între codul penal vechi sau codul penal nou (intrat în vigoare la 1 februarie 2014).

Prescripția generală se împlinește atunci când fapta nu a fost descoperită și nu s-a început nicio anchetă. Dacă în termenul de prescripție generală, poliția sau procuratura încep o anchetă și trimit o citație suspectului, atunci termenul de prescripție se prelungește: cu o jumătate (potrivit codului vechi), cu încă o dată (potrivit codului nou).

Așadar, acestea sunt datele problemei de la care pornim. Acum, încep să se adauge ingredientele.

Modificările la codurile penale operate de PSD-ALDE, care au primit OK-ul din partea CCR, reduc termenele de prescripție.

Articolele 154 și 155 din Codul Penal au fost modificate de PSD – ALDE și au fost diminuate termenele de prescripție generală și cele de prescripție specială.

Astfel, potrivit Codului Penal actual, ”Termenele de prescripție a răspunderii penale sunt:

b) 10 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depășește 20 de ani;

c) 8 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depășește 10 ani;
Iar potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE:

b) 8 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani;

c) 6 ani, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 10 ani;”

Așadar, potrivit Codului Penal vechi (să îi spunem, varianta A), în condițiile în care Liviu Dragnea este acuzat de o infracțiune pedepsită cu până la 15 ani de detenție (deci sub 20), termenul de prescripție generală este de 10 ani, iar cel de prescripție specială, o dată și jumătate, adică 15 ani.

Potrivit codului nou (varianta B), Liviu Dragnea fiind acuzat de o infracțiune pedepsită cu închisoare sub 10 ani, termenul de prescripție generală este de 8 ani, iar cel de prescripție specială, de două ori, adică 16 ani.

Potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE la Coduri, în varianta A, termenul de prescripție generală scade la 8 ani, iar cel de prescripție specială, 8 + 4, adică 12 ani.

În varianta B, termenul de prescripție generală scade la 6 ani, iar cel de prescripție specială, 6 + 6, adică tot 12 ani.

Se mai adaugă un ingredient. Un așa numit recurs în interesul legii (RIL) emis de Înalta Curte pe 11 februarie 2019, care stabilește calea de urmat într-un proces când avem de-a face cu practică neunitară.

Ce a stabilit Înalta Curte:

”Prin data săvârşirii infracţiunii şi, implicit, data de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunilor simple a căror latură obiectivă implică producerea unei pagube ori realizarea unui folos necuvenit pe o perioadă de timp se înţelege momentul apariţiei primei pagube ori al obţinerii primului folos necuvenit.” 

Potrivit unor avocați precum Dan Chitic sau Răzvan Doseanu, această decizie a Înaltei Curți înseamnă că termenele de prescripție generală și specială curg de la data primei pagube sau primului folos necuvenit, adică primul salariu primit în mod ilegalde secretarele PSD de la Protecția Copilului Teleorman, la instigarea președintelui CJ Teleorman, Liviu Dragnea, adică data de 7 iulie 2006.

”Efectul acestei Hotărâri este că termenul prescripției se va calcula practic de la momentul inițial, de la momentul apariției primei pagube ori al obținerii primului folos necuvenit. Discuția este pe infracțiunile de corupție, căci aici tinde în subsidiar. Dacă se pretinde și se primește periodic o anumită sumă de bani, termenul prescripției se va calcula de la momentul primirii pentru prima dată a folosului necuvenit, chiar dacă s-au primit succesiv bani timp de cinci ani”, explică avocatul orădean Răzvan Doseanu în Monitorul Justiției. Avocatul Doseanu este cel care a publicat înregistrările cu procurorii de la DNA Oradea.

O explicație similară a oferit și avocatul Dan Chitic la Antena 3, încă din septembrie anului trecut.

”În ceea ce privește dosarul domnului Dragnea, trebuie văzut în mod efectiv din momentul în care a fost săvârșită fapta. De la acel moment, vor trebui numărați opt ani. (…) Prescripția generală a răspunderii penale este de opt ani”, a spus avocatul la Antena 3.

Prin urmare, potrivit acestor avocați, dacă termenul de prescripție curge din data de 7 iulie 2006, prescripția specială de 15 ani s-ar împlini pe 8 iulie 2021 în varianta A (legea veche), iar în varianta B (legea nouă), prescripția specială de 16 ani s-ar împlini pe 8 iulie 2022.

Dar așa cum am arătat mai sus, termenele de prescripție scad ca urmare a modificărilor operate de PSD-ALDE la codurile penale și care au primit undă verde de la CCR.

În varianta de Cod modificată de PSD-ALDE și pentru care Dragnea presează pentru intrarea în vigoare prin OUG, prescripția specială de 12 ani s-ar fi împlinit deja în august 2018 atât în varianta A (legea veche), cât și în varianta B (legea nouă). Altfel spus, dacă Tudorel Toader și Guvernul Dăncilă vor promova OUG-ul cerut de Dragnea, dosarul angajărilor fictive se închide prin prescrierea faptelor.

Potrivit surselor judiciare consultate de G4media, procurorii au la îndemână o soluție pentru a evita închiderea dosarului: pot cere schimbarea încadrării juridice din infracțiune simplă într-una în formă continuată. Așadar, fiind mai multe infracțiuni, chiar dacă cea din iulie 2006 ar fi prescrisă, infracțiunea din decembrie 2012 nu intră încă sub imperiul termenelor de prescripție.

În plus, este o întreagă discuție despre faptul că infracțiunea ar fi continuă sau progresivă, prin urmare este posibil ca planul avocaților să pice.

Există însă un plan B al avocaților. Potrivit explicațiilor oferite de surse judiciare pentru G4media, dacă nu funcționează planul privind curgerea termenului de prescripție din 7 iulie 2006, ci abia din 18 decembrie 2012, apărarea ar putea invoca faptul că termenul de prescripție generală nu a fost întrerupt.

Aceasta înseamnă că prescripția generală de 8 ani (potrivit legii mai favorabile, adică codului penal nou) s-ar împlini pe 18 decembrie 2020. Însă potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE la coduri și girate de CCR, prescripția generală scade la 6 ani, ceea ce înseamnă că s-ar fi împlinit deja pe 18 decembrie 2018. Iată așadar un motiv suplimentar pentru Dragnea să forțeze OUG-ul, astfel încât modificările operate deja de PSD-ALDE la coduri să intre în vigoare cât mai repede iar liderul PSD să beneficieze de termene de prescripție mai scurte.

De ce susțin avocații că termenul de prescripție generală nu a fost întrerupt.

Ei invoca decizia CCR 297 din data de 26 aprilie 2018 care a declarat neconstituțional articolul privind întreruperea cursului prescripției.

„Potrivit legii în vigoare la acest moment nu există reglementate cauze de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, astfel încât termenul de prescripție a curs continuu, fără întrerupere. Astfel, prin Decizia nr. 297/26.04.2018 (publicată în M. Of. nr. 518 din data de 25 iunie 2018), instanța de contencios constituțional a declarat neconstituționalitatea dispoziției din art. 155 alin. (1) Cod penal, în care se regăsea sediul materiei cauzelor de întrerupere a termenului de prescripție”, arată avocatul Adrian Toni Neacșu, apărătorul Bombonicăi Prodana (fostă Dragnea) și al Olguței Șefu, fost director adjunct la Protecția Copilului Teleorman, într-o cerere adresată Instanței supreme, aflată la dosar și consultată de G4media.

O explicație similară avea în septembrie anul trecut și avocatul Dan Chitic:

”Instanțele judecătorești vor trebui să constate că nu mai există niciun motiv pentru a întrerupe cursul prescripției răspunderii penale. Pe cale de consecință, singurele termene care rămân pentru prescrierea răspunderii penale sunt cele care sunt menționate în ceea ce privește prescripția generală”, declara avocatul Dan Chitic.

Avocații așteaptă o decizie a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ pe data de 21 martie.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la ICCJ trebuie să lămurească dacă mai există practic prescripție specială în lumina deciziei CCR care a declarat neconstituțional articolul privind întreruperea cursului prescripției, adică dacă decizia CCR ar avea efecte pentru dosarele aflate pe rol, așa cum e procesul lui Liviu Dragnea, anterior deciziei CCR.

Completul trebuie să răspundă acestor două întrebări:

„1. Dacă, în interpretarea art. 155 alin. 1 Cod penal, cauza de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale constând în îndeplinirea unor acte de procedură în cauză îşi produce efectele numai în cazul oricărui act de procedură care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului în desfăşurarea procesului penal.

2. Dacă actele de procedură îndeplinite anterior publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/26.04.2018 a Curţii Constituţionale, cu respectarea art. 155 alin. 1 Cod penal, în forma în vigoare la data efectuării lor, au condus la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale în cauzele aflate pe rol”. 

Ultimul ingredient pentru o rețetă de succes. Așadar, mai lipsește ca modificările la codurile penale operate de PSD-ALDE și girate de CCR să intre în vigoare. Pentru ca acest lucru să se întâmple rapid, e nevoie de o ordonanță de urgență ”de punere în acord a codurilor penale cu deciziile CCR”.

„Eu şi colegii mei din PSD am luat voturi să fim la putere şi să îndeplinim ceea ce am promis. Noi am promis o justiţie în slujba cetăţeanului, o justiţie astfel încât să nu mai existe abuzuri în justiţie, dle ministru. Cred că dvs. şi noi avem o decizie de cel puţin 2 luni de zile în care am stabilit că cel puţin articolele declarate constituționale privind Codul Penal şi Codul de procedură penală şi decizia cu completurile de 5. Aveţi obligaţia, dle ministru, să ne spuneţi când daţi această ordonanţă”, i-a spus răspicat deputatul PSD Florin Iordache actualului ministru al Justiției, Tudorel Toader.

Potrivit surselor G4Media, reducerea termenelor de prescripție prevăzute de modificările la codurile penale operate de PSD-ALDE și girate de CCR ar conduce la prescrierea dosarului angajărilor fictive și ar fi motivul pentru care PSD îl presează pe Tudorel Toader să dea OUG-ul ”de punere în acord a codurilor penale cu deciziile CCR”.


Trimite pe WhatsApp

Citește și:

populare
astăzi

1 ULTIMĂ ORĂ Premierul confirmă interzicerea cumulului pensiei cu salariul din sistemul de stat!

2 SURSE Jaf la drumul mare! Peste 9000 de piloși PSD inventariați până acum în ministere și agențiile guvernamen…

3 Firea, despuiată public de Orban și Tăriceanu, scoate flăcări pe nas la Antena 3! Bine, n-a uitat să spună că …

4 Băsescu închide subiectul Năstase la Cotroceni: A fost un truc. Iohannis nu-l iubește, dar a vrut să dea un se…

5 HOPA! Ministrul Economiei o face muci pe Firea și spune că bate câmpii în privința termoficării! Frate, de und…

recomandări

Te ia DNA: Stoica Alexandru

S-a lansat Milionarul pentru Android! Descarcă din Play Store

Dormitorul lui van Gogh e de închiriat pe Airbnb