O conferință de contestare a pandemiei și a eficienței vaccinurilor anti-COVID-19, organizată de un partid politic chiar în sălile Legislativului, a readus în discuție statutul medicilor care resping medicina bazată pe dovezi științifice. Ce riscă aceștia.

Pandemia de COVID-19 a ucis zeci de mii de persoane în România Foto: Arhivă

Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof.dr. Daniel Coriu, a făcut din nou apel la o comunicare responsabilă cu privire la tratamentele împotriva COVID-19, după ce la o conferință din 10 februarie, organizată în Parlament, au participat și medici care au căpătat notorietate în ultimii doi ani pentru pozițiile lor de contestare a pandemiei și a eficienței vaccinurilor împotriva acestei boli infecțioase.

”Colegiul are o responsabilitate statutară”

Apelul șefului breslei vine în contextul în care medici din Rețeaua de solidaritate – alcătuită în principal din medici, farmaciști, cercetători și asistenți medicali din țară și din diaspora – au cerut CMR să ia o poziție fermă în fața acțiunilor precum cea derulată în Parlament. „Promovarea informațiilor false despre vaccinuri și tratamente nu doar că subminează încrederea în profesia medicală, dar poate avea consecințe grave pe termen lung, în contextul unor crize sanitare viitoare. Colegiul are o responsabilitate statutară de a se asigura că membrii săi sunt supuși unor standarde etice înalte și că nu răspândesc informații dăunătoare și înșelătoare publicului”, se arată într-o scrisoare deschisă adresată CMR.

Membrii Rețelei au cerut să fie apărată onoarea medicilor de bună credință în exercitarea profesiei și să aplice sancțiuni legale acelor medici care resping public mijloacele de diagnostic și de tratament recunoscute de comunitatea științifică și care promovează public tratamente nefundamentate științific.

Ce măsuri se pot lua

Cea mai dură măsură care poate fi luată este retragerea dreptului de practică. Prof.dr. Daniel Coriu spune însă că această retragere se poate face doar în urma unor anchete disciplinare desfășurate la colegiile teritoriale în care se stabilesc vinovății. „Aceste anchete sunt deja în derulare pentru câțiva colegi. Ancheta disciplinară se derulează în primul rând în teritoriu. Dacă medicul este din Iași, are loc acolo, dacă este din Constanța, are loc la Constanța. Iar eu am situația la București doar atunci când ajung la contestație la Colegiul Medicilor din România”, a precizat Coriu procedurile în vigoare.

Potrivit acestuia, principala problemă pe care o are CMR acum cu aceste anchete este că se pot întinde pe ani: „Acesta este motivul pentru care noi – Consiliul Național al CMR – am venit, în februarie anul trecut, în Parlament cu o modificare legislativă pentru grăbirea acestui demers. În toamna lui 2021 aveam 400 de decese de COVID-19 pe zi și considerăm că și o parte dintre colegii noștri au fost responsabili de ceea ce s-a întâmplat atunci”.

La rândul său, prof.dr. Gheorghe Borcean, vicepreședintele CMR, a declarat că deontologia profesională interzice medicului să promoveze în spațiul public metode de diagnostic și tratament nevalidate de forul academic: „Medicul poate să meargă cu opinia sa personală în forul profesional – despre boala COVID-19, de exemplu în forul profesional de boli infecțioase– dar cu opinia justificată pe cercetările sale, nu pe citate pe care le-ar putea avea din alți cercetători – să spună care e acea opinie și să obțină (sau nu) validarea. După care, el o poate promova în spațiul public”.

Să se sesizeze organele statului

Medicii care au ieșit până acum în spațiul public cu opinii personale nu erau de specialitate infecționiști, adaugă Borcean. „Ei vorbeau cu toții despre COVID-19, dar unul era oftalmolog, altul era dermatolog, altul avea altă specialitate. Niciunul nu era infecționist. Cu atât mai puțin unul de marcă, să poată vorbi despre o boală infecțioasă”, a adăugat vicepreședintele CMR.

Pentru ca acești medici să fie sever sancționați cu ridicarea dreptului de practică trebuie stabilită o legătură directă între ceea ce medicul a spus și prejudiciul de sănătate care a urmat. Cu alte cuvinte, dacă se poate dovedi că mesajul antivaccinist al medicului este direct legat de decesul vreunei persoane. „Altminteri, discutăm despre faptul că 90% dintre colegii noștri au vaccinat, au recomandat oamenilor măsuri, iar restul 5-10% au avut un alt discurs”, a mai spus reprezentantul breslei.

Dincolo de CMR, mai spune Borcean, ar trebui ca și organele statului să se sesizeze în urma acțiunii de la Parlament . „Până la urmă, există niște ordine de ministru care au putere normativă, juridică, care trebuie respectate. Și încălcarea unui astfel de document cu putere juridică intră în atribuția și a altor organe decât CMR. Colegiul judecă din punct de vedere deontologic – încălcarea unor norme cu intenție –, dar sunt și alte organe care pot să facă cercetări administrative, disciplinare. Chiar și judiciare”, a conchis Borcean.