DOCUMENTAR: 155 de ani de la naşterea pictorului rus Vasili Kandinski (16 decembrie)
Pictor, grafician şi scriitor, Vasili Vasilievici Kandinski s-a născut la Moscova, la 16 decembrie 1866 (conform Calendarului Gregorian).
Unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului XX, alături de Pablo Picasso şi Henri Matisse, Vasili Kandinski a fost fondatorul artei abstracte. Este considerat ca fiind autorul primei picturi non-figurative din istoria artei moderne, o acuarelă realizată în 1910, conform lucrării ''Istoria ilustrată a picturii - de la arta rupestră la arta abstractă'' (Editura Meridiane 1968), despre care criticii din epocă au spus că era "abstractă".
S-a născut într-o familie de burghezi înstăriţi din Moscova. În 1871, familia Kandinski părăseşte Moscova şi se mută la Odessa. De la vârsta de opt ani, Vasili Kandiski începe să ia lecţii de pian şi violoncel. Frecventează cursurile liceului clasic şi studiază desenul. În 1882, la vârsta de 26 ani, se însoară cu verişoara lui, Anna Semiakina. În anul 1885, se întoarce la Moscova pentru a urma cursurile facultăţii de drept şi apoi lucrează ca profesor la facultate.
În 1896 ia o decizie irevocabilă: să devină pictor. Pleacă la München, unde se afla una dintre cele mai renumite Academii de Artă din Europa acelor vremuri.
După ce soseşte în Germania, în decembrie 1896, începe să studieze între 1897-1899 la o şcoală celebră condusă de pictorul Anton Azbe (1855-1905). În 1900, este primit în Academia de Arte Frumoase. Dezamăgit, părăseşte şcoala renunţând definitiv la educaţia academică.
În primăvara anului 1901, înfiinţează grupul "Phalanx". Această societate, născută în spiritul opoziţiei faţă de academismul omnipotent şi omniprezent în artă, organizează în cursul celor patru ani de existenţă 12 expoziţii care luau apărarea curentelor cele mai novatoare. "Phalanx" îşi deschide propria şcoală, unde Kandinsky devine profesor de desen şi pictură. În 1902 se îndrăgosteşte de una dintre elevele sale, Gabriele Münter (1877-1962).
Din luna ianuarie 1909, înfiinţează împreună cu prietenii săi "Neue Kunstlervereinigung" (Noua Societate Artistică), fiind animaţi de acelaşi nonconformism faţă de arta oficială.
Potrivit ''Istoriei ilustrate a picturii - de la arta rupestră la arta abstractă'', dacă la început, Kandinski se serveşte de paleta-i sclipitoare, pentru a picta peisaje din Bavaria şi compoziţii în care reînvie amintirea unei călătorii în Tunisia, optează încă din 1910 pentru un mod de expresie cu totul nou: pictura abstractă. Astfel, a creat expresionismul abstract, cu picturi non-figurative în care se punea accentul pe relaţia dintre culori şi formă.
Curând după apariţia sa la München, pictura abstractă îşi găseşte promotori şi la Paris, în Italia sau Rusia. Alături de Kandinski, pictura abstractă este asumată de Delaunay, Kupka, Malevici şi Mondrian. De altfel, câteva lucrări aparţinându-i lui Kandinski au influenţat pictura secolului XX, printre acestea numărându-se "Reminiscences" (1913) şi "Concerning the spiritual in art" (1910).
Organizează expoziţii care prezintă, pe lângă lucrările membrilor societăţii, operele unora dintre cele mai marcante personalităţi ale lumii artistice: Picasso, Braque, Derain. Aceste manifestări culturale declanşează un scandal de proporţii nu numai în rândul publicului, ci şi în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Kandinsky, unul dintre fondatorii noului grup "Der Blaue Reiter" (Călăreţul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediţia specială a revistei intitulate Almanach, iar "Der Blaue Reiter" prezintă lucrările câtorva artişti aparţinând unor direcţii şi discipline dintre cele mai variate.
După izbucnirea Primului Război Mondial, Kandinsky este constrâns să părăsească oraşul München, fiind cetăţean rus. Se întoarce la Moscova, unde o cunoaşte pe Nina Nikolaievna Andreevska cu care se va căsători în anul 1917. În septembrie, se va naşte primul lui fiu, Vsievolod. Din păcate, copilul va muri la doar trei ani. În 1920, devine profesor la universitatea din Moscova, iar un an mai târziu înfiinţează Academia de Ştiinţă şi Artă. Concepţiile lui Kandinski vor fi în scurtă vreme din ce în ce mai mult criticate. În decembrie 1921, pleacă cu soţia la Berlin. Nu se va mai întoarce niciodată în Rusia.
În 1922, la Weimar este numit profesor la Bauhaus. După Primul Război Mondial, şi mai ales începând din momentul când, în 1922, intră la Bauhaus, Kandinski îi imprimă artei sale un caracter mai puţin romantic. După ce naziştii închid facultatea Bauhaus, în 1933 pleacă la Paris. La imboldul lui Marcel Duchamp se stabileşte împreună cu soţia la periferia de vest a oraşului, la Neuilly-sur-Seine. Duce aici o viaţă liniştită, departe de lume.
Deşi este cunoscut în calitate de pictor, Vasili Kandinksi a scris şi poezie. Aproape toate versurile sale au fost inserate într-un album, la care a lucrat în perioada 1908-1911. Prima variantă de lucru a fost una rusească, numită "Sunetele", pe care intenţiona să o editeze la Odessa. Însă, doar varianta germană, "Klonge", a apărut la München, la sfârşitul anului 1912, scrie revistaramuri.ro .
În martie 1944, este diagnosticat cu ateroscleroză, dar va continua să lucreze până în iulie. Moare la Neuilly-sur-Seine, pe 13 decembrie 1944 ca urmare a unei hemoragii cerebrale.
La 20 iunie 2021, pictura "Gebogene Spitzen" aparţinând lui Vasili Kandinski, care nu a mai fost expusă public de 70 de ani, a fost adjudecată la o licitaţie organizată în München, pentru nu mai puţin de 1,25 milioane de euro (1,48 milioane de dolari), conform agenţiei DPA, citând un comunicat al casei de licitaţii Ketterer. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Sursa fotografiilor: wassilykandinsky.net
