Dunărea, sub media istorică: O creștere temporară, apoi revine la un debit critic

La Baziaș, punctul de intrare a Dunării pe teritoriul românesc, specialiștii estimează o creștere a debitului în primele două zile ale perioadei analizate, atingând circa 1.600 mc/s. După o scurtă stabilizare, în jurul datei de 4 septembrie, debitul va scădea din nou, ajungând la aproximativ 1.500 mc/s. Aceste valori sunt considerabil inferioare mediilor multianuale specifice lunilor de vară și toamnă. Media debitului Dunării în august este de aproximativ 3.900 mc/s, iar în septembrie de 3.800 mc/s. Astfel, debitul prognozat pentru începutul lunii septembrie reprezintă mai puțin de jumătate din valoarea normală pentru această perioadă. INHGA subliniază că acest regim hidrologic scăzut nu este un fenomen izolat. Pentru luna august, estimările hidrologilor au indicat un debit maxim de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s. În septembrie, valorile preconizate se încadrează între 1.600 mc/s și 2.500 mc/s. Prin urmare, cei aproximativ 1.500 mc/s estimați pentru 4 septembrie se apropie de pragul inferior al previziunilor pentru luna în curs. În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor va fi variabilă. În prima jumătate a intervalului, pe sectorul Gruia-Călărași se așteaptă creșteri, iar între Cernavodă și Tulcea, o relativă staționare. Ulterior, debitele vor fi staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe segmentul Corabia-Tulcea.

Situația râurilor din România

Fenomenul debitelor reduse nu se limitează la Dunăre, ci caracterizează și multe alte râuri din România, unde regimul hidrologic se situează sub valorile normale ale perioadei. Pentru luna august, INHGA a estimat că, în general, debitele vor reprezenta între 30% și 50% din mediile multianuale. Există însă diferențe regionale notabile. Debite mai ridicate, cuprinse între 50% și 80% din medii, au fost înregistrate în bazinul hidrografic al Prahovei și în secțiunile superioare ale Ialomiței și Buzăului. În contrast, bazine hidrografice precum Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea au înregistrat valori sub 30% din mediile multianuale. Prognoza pentru septembrie indică o situație similară, cu majoritatea bazinelor la 30%-50% din medii și excepții notabile: 50%-80% pentru bazinul Prahovei și sub 30% pentru zonele deja menționate (Crasna, Barcău, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea).

Riscul de viituri rapide, chiar și în condiții de secetă

Deși contextul general este cel al debitelor scăzute, INHGA avertizează că prognozele meteo pot genera creșteri rapide de niveluri și debite pe râurile mici din zonele de deal și munte. Ploile torențiale pot provoca scurgeri semnificative pe versanți, formarea de torenți și pâraie, precum și viituri rapide. Astfel de episoade locale pot apărea chiar și într-un peisaj hidrologic dominat, la nivel general, de lipsa apei. În concluzie, debutul lunii septembrie este marcat de un debit al Dunării mult inferior valorilor normale, cu aproximativ 39% din media multianuală de 3.800 mc/s pentru această lună. Chiar și debitul maxim prognozat pentru septembrie, de 2.500 mc/s, rămâne sub media obișnuită, confirmând o toamnă cu un fluviu sub nivelul său optim, în ciuda fluctuațiilor temporare. Regimul hidrologic redus persistă în cea mai mare parte a țării, cu excepția unor variații locale determinate de precipitații.

Explorează subiectele:

Dunărea INHGA debite râuri

Distribuie Distribuie Comentarii