Dunărea, vitală pentru Cernavodă: ce se întâmplă când nivelul apei scade sub cota critică
Centrala nucleară de la Cernavodă, care furnizează o cotă importantă din energia electrică a României, funcționează într-o dependență directă de fluviul Dunărea. Apa sa este indispensabilă pentru răcirea instalațiilor, iar în cazul unor niveluri extrem de scăzute, protocoalele de siguranță prevăd chiar oprirea controlată a reactoarelor, asigurând astfel menținerea securității operaționale a facilității energetice.
Centrala nucleară de la Cernavodă (CNE Cernavodă) reprezintă un pilon esențial al sistemului energetic românesc. Cu cele două unități ale sale, operaționale din 1996, respectiv 2007, centrala contribuie cu aproximativ 18-20% din producția națională de electricitate, conform datelor furnizate de Nuclearelectrica. Ambele reactoare utilizează tehnologia canadiană CANDU (Canadian Deuterium Uranium), o metodă care folosește uraniul natural drept combustibil și apă grea ca moderator și agent de răcire.
Centrala de la Cernavodă produce energie de 30 de ani. Foto: Nuclearelectrica Oficial. Facebook
Fiecare reactor CANDU are o putere termică de 2.062 MW și o putere electrică brută de 706,5 MW, fiind echipat cu 380 de canale de combustibil și patru generatoare de abur.
Rolul crucial al apei Dunării
Deși procesul fundamental este fisiunea nucleară, operarea continuă a centralei depinde de Dunăre. Apa fluviului este esențială pentru răcirea instalațiilor, un proces vital pentru transformarea căldurii în electricitate. Este important de precizat că apa Dunării nu intră în contact direct cu combustibilul nuclear și nu trebuie confundată cu apa grea folosită în tehnologia CANDU. Rolul său principal este de a prelua căldura reziduală.
O centrală nucleară funcționează într-un mod similar cu o centrală termică tradițională, prin conversia căldurii în electricitate. Căldura generată de reactor este utilizată pentru a produce abur sub presiune, care, la rândul său, acționează o turbină, iar aceasta antrenează un generator electric.
Cum funcționează generarea de energie la Cernavodă
Procesul de producere a energiei la Cernavodă începe în reactor, unde fisiunea uraniului generează căldură intensă. Această căldură este preluată de apa grea și transferată către un al doilea circuit, unde apa obișnuită se transformă în abur. Acest abur pune în mișcare turbina, care generează electricitate.
„Reactorul CANDU consumă uraniu natural, utilizând apa grea de puritate nucleară ca moderator și agent de răcire, în două sisteme independente, separate, în circuit închis. În cele 4 generatoare de abur, căldura din circuitul primar este preluată de apa ușoară din circuitul secundar, prin transformarea în abur saturat. Acesta se destinde în turbină, producând energia mecanică necesară acționării generatorului electric.”
Nuclearelectrica
După ce aburul a trecut prin turbină, apa Dunării intervine pentru a-l răci și a-l condensa, transformându-l din nou în apă. Acest proces permite reutilizarea apei în circuitul secundar și asigură continuitatea generării de energie electrică. Nuclearelectrica explică că, "la ieșirea din turbină, prin extragerea căldurii reziduale cu ajutorul apei de răcire preluate din Dunăre, aburul este condensat. Circuitul este reluat prin repomparea condensului pentru alimentarea generatoarelor de abur.”
Măsuri de siguranță în caz de scădere a nivelului Dunării
Nivelul apei Dunării este monitorizat continuu de către operatorii centralei, iar pentru situațiile în care acesta s-ar apropia de valori extrem de scăzute, centrala de la Cernavodă are implementate proceduri stricte. Acestea prevăd oprirea controlată a reactoarelor pentru a preveni orice problemă de securitate nucleară cauzată de insuficiența debitului de apă pentru răcire.
O astfel de situație nu ar compromite siguranța centralei. Chiar și după o oprire controlată, răcirea combustibilului nuclear rămâne necesară, deoarece acesta continuă să degaje căldură reziduală.
„În situația ipotetică în care nivelul Dunării s-ar apropia de un nivel extrem de scăzut, potrivit procedurilor centralei, se decide oprirea ordonată a celor două unități, în funcție de nivelul prestabilit pentru fiecare unitate, astfel încât să existe suficient debit de apă de răcire pentru menținerea reactoarelor în stare sigură.”
Nuclearelectrica, într-un comunicat din 2015
Pentru a garanta răcirea continuă în cazuri extreme, Nuclearelectrica a precizat că există "suficientă apă în bazinul de aspirație pentru a asigura răcirea reactoarelor prin utilizarea unor pompe speciale”. Mai mult, CNE Cernavodă dispune de un sistem suplimentar de pompare a apei din două puțuri de mare adâncime, asigurând astfel măsuri de rezervă pentru răcirea reactoarelor.
30 de ani de la debutul producției nucleare în România
Proiectul Centralei Nucleare de la Cernavodă a demarat în anii '70, cu studiul de amplasament finalizat în 1976. Lucrările de amenajare a terenului pentru Unitatea 1 au început la 14 aprilie 1979.
Începutul lucrărilor la Cernavodă. Foto: Nuclearelectrica Oficial. Facebook.
La 11 mai 1979, au fost semnate contractele cu Atomic Energy of Canada Ltd. (AECL Canada), prin care România a obținut licența pentru tehnologia CANDU, precum și serviciile de proiectare și achiziția echipamentelor nucleare pentru Unitatea 1. Primul beton pentru structura de fundație a clădirii reactorului a fost turnat în septembrie 1980. Nuclearelectrica a subliniat că, "după finalizarea studiului de amplasament din 1976, acest pas a deschis drumul către realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale țării. Lucrările de pregătire a amplasamentului au fost urmate rapid de etape decisive pentru viitorul centralei”.
Producția de energie nucleară în România a debutat oficial la 11 iulie 1996, odată cu prima sincronizare a Unității 1 CNE Cernavodă la Sistemul Energetic Național. Unitatea 1 a atins puterea nominală la 2 octombrie 1996, intrând în exploatare comercială pe 2 decembrie 1996.
Un deceniu mai târziu, Unitatea 2 a fost conectată la Sistemul Energetic Național, la 7 august 2007, operând inițial la aproximativ 25% din puterea sa nominală de 700 MW. Reactorul a atins puterea nominală la 12 septembrie 2007, iar inaugurarea oficială a avut loc la 5 octombrie 2007. Exploatarea comercială a Unității 2 a început la 1 noiembrie 2007.
Până în 2025, Unitatea 1 a livrat Sistemului Energetic Național circa 151 de milioane MWh, echivalentul a aproximativ 9% din consumul național cumulat pe o perioadă de 30 de ani. Această producție a contribuit la evitarea emiterii a peste 145 de milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă. În prezent, Unitatea 1 se află într-un proiect de retehnologizare, menit să îi prelungească durata de operare și să asigure continuitatea producției de energie nucleară pe termen lung.
Explorează subiectele:
