E război total între clica lui Savonea și Bolojan / Înalta Curte contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) l-a acuzat pe premierul interimar Ilie Bolojan că „afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor”, prin declarațiile pe care le-a făcut când a anunțat decizia Guvernului interimar de a sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) în speța privind restanțele salariale câștigate de magistrați, scrie Hotnews .
- Ministerul Public – condus de procuroarea generală Cristina Chiriac – a reacționat la scurt timp și „își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție în apărarea independenței justiției”.
Într-un comunicat transmis joi, după anunțul lui Bolojan , instanța supremă spune că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”.
„Este, însă, fără precedent ca, înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu, una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia. Cu atât mai mult cu cât asemenea afirmații provin din partea unui Guvern demis şi aflat în exercitarea limitată a atribuțiilor constituționale, exclusiv pentru administrarea treburilor publice până la învestirea unuia cu puteri depline”, a declarat Înalta Curte.
Înalta Curte acuză Guvernul de „presiuni asupra justiției”
ÎCCJ susține că prevederile legii fundamentale împiedică un guvern interimar, cum este cel condus de Ilie Bolojan, să inițieze „demersuri constituționale sau procedurale care exced administrării curente”.
„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public”, a adăugat instanța supremă.
În încheiere, ÎCCJ susține că „argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată” într-un stat de drept.
„Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, a conchis instanța.
Parchetul General: „Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților”
Ministerul Public – condus de procuroarea generală Cristina Chiriac – a reacționat la scurt timp și „își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție și susține fără rezerve apărarea independenței autorității judecătorești, ca valoare fundamentală a statului de drept și garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor”.
„Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean. Ea presupune ca judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în temeiul Constituției și al legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea vreunei autorități ori a altor factori externi.
Ministerul Public consideră că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în spiritul loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional.
Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție”, spune Parchetul General, într-un comunicat .
Ministerul Public vorbește și despre „deplinul respect pentru rolul constituțional al Curții Constituționale, singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională, și are convingerea că procedurile constituționale trebuie să se desfășoare într-un climat de echilibru instituțional și respect reciproc”.
Bolojan acuzase ÎCCJ că „își depășește sfera de competență atribuită constituțional”
Premierul interimar a anunțat că, în ședința de guvern de joi, a fost luată decizia de a fi sesizată CCR cu privire la un posibil conflict juridic între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce instanța supremă a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății unor restanțe salariale câștigate de magistrați.
„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit legii 500/2002, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive. și legislative”, a susținut Ilie Bolojan.
Proces deschis de Înalta Curte
În finalul lunii martie, ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru „refuzul nejustificat de a pune la dispoziția reclamantei sumele necesare pentru achitarea drepturilor salariale restante stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
Statul trebuie să le plătească magistraților 2 miliarde de euro, cu titlu de restanțe salariale, în urma valului de procese din ultimii ani, banii fiind plătiți în tranșe.
Demersul instanței supreme, conduse de Lia Savonea, a venit în contextul în care Guvernul a decis să amâne plățile în acest an, iar sumele alocate magistraților să fie folosite pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile.
