E tare asta! O pagină de istorie, așa cum a fost în realitate, nu cum am învățat noi în manuale...
Jurnalistul Mircea Marian a scris pe Facebook povestea reală a bătăliei de la Stănilești, pe Prut, din domnia lui Dimitrie Cantemir.
Ce a scris jurnalistul:
În iunie, dar acu 310 ani, în Moldova a venit în vizită țarul Petru. Cu nevasta - ușor gravidă, dar nu mai sunt așa de sigur - și vreo câteva zeci de mii de soldați. Șef la Iași era Dimitrie Cantemir, căruia Petru i-a promis domnie ereditară și protectorat rusesc, dacă îl ajută să îi bată pe turci.
Problema era că turci erau de câteva ori mai mulți, mai bine echipați și mai bine hrăniți, în timp ce rușii erau cam morți de foame. S-au întâlnit la Stănilești, s-au bătut și în scurt timp armata rusă era complet încercuită. Au încercat să spargă încercuirea, nimic. Soldații mureau de foame, nevestele care veniseră cu ofițerii boceau, iar țarul mergea de nebun prin tabără și se bătea cu pumnul în piept.
Și aici vine minunea și chichirezul acestei povești.
Rușii trimit un sol la șefu armatei otomane, marele vizir Mehmet Pașa, îi propun un tratat de pace, iar acesta îl acceptă, deși putea să îi facă șișkebab pe mai toți, iar pe țar să îl ia prizonier. Why? Pentru că Mehmet, pe lângă tratat, a luat, pe persoană fizică, o șpagă de vreo 150.000 de ruble de aur - toate diamantele doamnei țar, printre altele.
Cum se scrie istoria :))
Final: Țarul Petru o sterge, demn, îl ia pe Cantemir cu el, turcii bagă regim fanariot peste Țările Române. Vizirul șpăguit e mirosit de sultan, băgat la zdup și lichidat.
Morala: până și turcii, pe care tot dăm vina pentru corupția de aici, știau cum să procedeze cu marii șmenari, când îi inhățau.
